Interlopul Ioan Clămparu a dat în judecată Penitenciarul Aiud: Vrea să fie înscris în clasa a XI-a pentru că îi place școala

Celebrul interlop Ioan Clămparu, zis şi ”Cap de porc”, a dat în judecată Penitenciarul Aiud şi a reclamat faptul că nu poate să se înscrie în clasa a XI-a, după ce a urmat în închisoare clasele a IX-a și a X-a. Clămparu (53 de ani) mai are de stat la închisoare circa 15 ani din pedeapsa de 25 de ani la care a fost condamnat. 

Acesta ar putea beneficia de liberare condiţionată, după ce va executa cel puţin două-treimi din pedeapsă şi a dat suficiente exemple de îndreptare, iar un argument poate fi și acela că urmează studii în penitenciar.

Reprezentanţii penitenciarului, citați de Adevărul.ro, spun că în anul şcolar 2021 – 2022 nu s-a putut realiza o clasă de deţinuţi pentru că nu au fost suficiente cereri din partea deţinuţilor. Era nevoie de minimum şase persoane.

”Pentru anul şcolar 2021 – 2022 nu s-a solicitat anul III, întrucât nu existau suficiente cereri pentru a forma o clasă.

Având în vedere faptul că în perioada mai-iulie 2021 nu s-au înregistrat un număr de 6 cereri ale persoanelor private de libertate de a urma cursurile anului III, Penitenciarul Aiud a făcut demersuri pentru organizarea acestei clase, atât către şcoala colaboratoare Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud prin adresă scrisă, cât şi către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, prin discuţie telefonică”, au susţinut reprezentanţii Penitenciarului.

Ioan Clămparu a precizat că după liberare intenţionează să se axeze pe activităţi de agricultură care să îi permită să îşi asigure traiul.

”Studiile pe care le derulează în prezent sunt strâns legate de agricultură, acesta fiind şi motivul pentru care acesta a optat pentru această variantă educaţională (deţine un teren agricol pe care doreşte să îl exploateze ulterior eliberării)”, se menţionează în dosar.

Regretă faptele

În plângerea depusă la instanţă, interlopul mai susţine că ”regretă împrejurările nefaste care l-au adus în postura de a-şi petrece o parte a vieţii în regimul penitenciar”.

Judecătoria Aiud a respins recent plângerea deţinutului susţinând că acesta ar fi putut să facă demersuri pentru transferul în alt penitenciar unde să îşi poată continua studiile.

De asemenea, judecătorul a recomandat Penitenciarului să continue demersurile necesare pentru organizarea cursurilor şcolare în anii următori în scopul finalizării acestora de către deţinut.

Cine este Ioan Clămparu

Clămparu a fost considerat ani întregi unul dintre cei mai importanți interlopi din Europa. Controla cu mână de fier o rețea de mii de prostituate, printre care multe minore.

A fost acuzat inclusiv de afaceri cu cocaină. A fost căutat 12 ani prin Interpol, care, la un moment dat, oferise 3.800.000 de euro pentru informații despre locul în care se afla.

Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane, Clămparu, poreclit şi Cap de porc, s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011, Audienţa Naţională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România.

Reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene.

Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor.

El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit procurorilor, pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă de către acesta.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia.

Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate.

Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor.

Sursă foto: Captura foto NCN youtube

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News