Ioan Ciprian Şoaită, inculpat în dosarul furtului statuii lui Hercule, trimis în judecată de procurorii de la Curtea de Apel Alba Iulia

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în cazul lui Ioan Ciprian Şoaită pentru furt calificat. Reamintim că acesta este inculpat în dosarul de furt al statuii lui Hercule din situl arheologic Apulum din Partoş.

Prin rechizitoriul din 1 octombrie 2013, emis în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind cazul furtului, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată la Judecătoria Alba Iulia, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat.

„S-a reţinut în sarcina inculpatului că în luna martie 2012, când o echipă a firmei sale, efectua lucrări de săpături în mun. Alba Iulia, cartierul Partoş, pe strada Dacilor, a descoperit o statuie din marmură albă, fragmentată, omiţând prevederile legale privind obligativitatea declarării descoperirii, a ridicat şi transportat la domiciliul său statuia, compusă din corpul personajului şi o gambă ruptă.

La 13 septembrie 2013, organele de poliţie judiciară din cadrul IPJ Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la pregătirea de către persoane neidentificate a unei tranzacţii pentru vânzarea unei statui provenind din situl arheologic Apulum. În seara zilei de 17. 09. 2013, inculpatul Şoaită Ioan-Ciprian a fost surprins în flagrant, în parcarea stadionului Unirea din Alba Iulia, în timp ce efectua o tranzacţie de vânzare-cumpărare, cu statuia corp delict, aflată asupra sa, pentru care cerea suma de 6000 euro. Piesele au fost ridicate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că alte 8 fragmente cuprinzând baza statuii, au fost luate de un alt făptuitor, din săpătura aflată în faţa casei sale, fără să cunoască semnificaţia acestora. Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 18.09. 2013, părţile componente susmenţionate au fost ridicate de organele judiciare şi au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, statuia fiind integral reconstituită.

Conform evaluării experţilor, artefactul compus din cele 10 fragmente recuperate reprezintă statuie monumentală din marmură, originală şi provine din situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş (sec. II-III), aflat pe Lista Monumentelor Istorice, cod LMI 2010 AB-I-s-A-00001-s, precum şi în lista Registrului Arheologic Naţional, cod RAN. 1026.02. Conform unei estimări prealabile piesa face parte din categoria de bunuri culturale încadrate în categoria tezaur. Corpul statuii sustras de inculpat a fost evaluat la minim 20.000 euro, iar statuia reconstituită a fost evaluată de experţi la minim 200.000 euro. Prejudiciul produs Statului Român, a fost recuperat integral.

Statuia este din marmură de import (probabil din Asia Mică) şi datează din sec. II p.Chr. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de „Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV a. Chr.). Din Dacia se mai cunoaşte o singură piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena, dar care este mai mică şi cioplită mai rudimentar.

Conform art. 49 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008: persoanele fizice care au descoperit în mod întâmplător bunuri din categoria celor prevăzute la art. 46 alin. (1) sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost făcută descoperirea.
Primarul este obligat să înştiinţeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodată măsuri de pază şi de conservare a acestora.
Primarul este obligat să predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nici o situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.