O statuie din marmură ce îl reprezintă pe Hercule, cea mai populară zeitate romană, a fost descoperită în iunie 2012 pe șantierul sitului arheologic din Partoș, în timpul lucrărilor de construcție a unei stații de epurare a apei. Artefactul nu a ajuns în custodia istoricilor, așa cum ar fi prevăzut legea, ci a fost păstrat timp de aproape un an într-o pivniță, de către cel care l-a găsit. Este vorba despre managerul proiectului și patronul firmei care efectua lucrările în zonă, care a încercat să vândă statuia pe piața neagră, în noaptea dintre 17 și 18 septembrie. Ioan Ciprian Şoaită este cercetat pentru furt calificat în stare de arest preventiv după ce a fost prins în flagrant, marți seara, încercând să vândă statuia contra sumei de 6.000 de euro în parcarea stadionului Unirea din Alba Iulia.

Statueta găsită în situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş, are o înălțime de 87 cm și o greutate de aproximativ 70 kg. Obiectul a fost fragmentat, iar părțile au ajuns în mâinile mai multor persoane, care încercau să le vândă. Specialiştii Muzeului Naţional al Unirii au reuşit să reconstituie statuia din fragmentele recuperate de oamenii legii, ce datează din a doua jumătate a secolului II p. Chr.

Povestea statuetei lui Hercule: Cum a fost descoperită, furată și recuperată

Periplul statuetei lui Hercule, de la descoperire până la recuperare a fost reconstituit joi, 19 septembrie, într-o conferință de presă la sediul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, de către șeful IPJ Alba, Ioan Nicolae Căbulea, procurorul șef al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, șeful Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Alba, Cristian Mureșan. Istoricul Radu Ciobanu și arheologul Alexandru Diaconescu au prezentat statuia din punct de vedere mitologic, istoric și artistic.

Artefactul este, cu certitudine, unul foarte valoros, atât simbolistic, cât și ca realizare artistică. A fost realizat ex uno lapide, cel mai probabil din marmură de Aphion, în atelierul de la Dokimon, din centrul Asiei Mici, din aprecierile primare ale arheologului Alexandru Diaconescu. O posibilă explicație a prezenței statuetei lui Hercule în situl de la Apulum ar fi aceea că, el reprezentând forța, câțiva împărați romani își asociau imaginea cu a zeului, iar, în timpul vizitei împăratului Caracalla, acesta ar fi adus sau primit statueta, în a doua jumătate a secolului II, p. Chr.

Șeful IPJ Alba: „A fost prinsă în flagrant persoana care dorea să vândă statuia cu 6.000 de euro”

„Poliția a fost înștiințată de câteva zile că o persoană intenționează să valorifice o statuie. Cazul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia care a dispus să se organizeze un flagrant în vederea prinderii persoanei respective. Cu ajutorul Serviciului de Investigații și Protecție Internă Alba, în data de 17 septembrie, a fost prinsă în flagrant persoana care intenționa să vândă statuia cu 6.000 de euro. Cel care dorea să valorifice statuia a descoperit-o în luna iunie 2012 cu ocazia săpăturilor efectuate în cartierul Partoș. Conform Legii 182 din 2000 avea obligația să o predea instituțiilor competente în termen de 72 de ore. Persoana a fost reținută și arestată preventiv pentru 20 de zile. În prezent, cercetările sunt continuate de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, împreună cu delegarea ofițerilor de la Investigații Criminale”, a explicat chestorul principal Ioan Nicolae Căbulea.

Procurorul șef Augustin Lazăr: „Artefactul fragmentat în 10 părți a fost recuperat integral”

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în cooperare cu poliţiştii judiciari din cadrul IPJ Alba au organizat un flagrant, marţi seara, pentru prinderea inculpatului Ioan-Ciprian Şoaită, care a fost reţinut preventiv pentru furt calificat. Miercuri, procurorii au solicitat magistraţilor Judecătoriei Alba Iulia arestarea preventivă a inculpatului, iar propunerea le-a fost admisă, pentru o perioadă de 20 de zile.

Iată ce consemnează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Ioan Ciprian Șoaită:

„În luna iunie 2012, o echipă a firmei lui Ioan Ciprian Şoaită, efectuând lucrări de săpături pe strada Dacilor din cartierul Partoş, a descoperit o statuie din marmură albă, fragmentată. Inculpatul s-a prezentat la locul săpăturilor, de unde a ridicat şi transportat la domiciliul său statuia, compusă din corpul personajului şi o gambă ruptă. Nu a anunţat descoperirea.

În 13 septembrie, poliţiştii judiciari din cadrul IPJ Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la pregătirea de către persoane neidentificate a unei tranzacţii pentru vânzarea unei statui provenind din situl arheologic Apulum. Marţi seara, bărbatul a fost surprins în flagrant, în parcarea stadionului din Alba Iulia, în timp ce efectua o tranzacţie de vânzare-cumpărare, cu statuia aflată asupra sa. Piesele au fost ridicate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Din cercetările efectuate a rezultat că alte 8 fragmente cuprinzând baza şi membrele superioare ale statuii au fost însuşite de un alt făptuitor, din săpătura aflată în faţa casei sale. Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 18 septembrie, părţile componente ale statuii au fost ridicate de organele judiciare şi au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, statuia fiind integral reconstituită.

Conform evaluării experţilor, artefactul compus din cele 10 fragmente recuperate reprezintă statuie monumentală din marmură, originală şi provine din situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş (sec. II-III), aflat pe Lista Monumentelor Istorice, precum şi în lista Registrului Arheologic Naţional. Conform unei estimări prealabile, piesa face parte din categoria de bunuri încadrate în „Tezaur”, fiind evaluată la minim 20.000 euro. Prejudiciul produs Statului Român, a fost recuperat integral. Statuia este din marmură de import (probabil din Asia Mică) şi datează din sec. II p.Chr. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de „Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV a. Chr.). Din Dacia se mai cunoaşte o singura piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena (H = 52 cm), dar care este mai rudimentar cioplită.

Dacă ar fi predat statuia la muzeu, Șoaită ar fi primit 30% din valoarea ei

Ioan Cirpian Șoaită este arestat preventiv după ce a fost prins în flagrant încercând să vândă statuia cu 6.000 de euro și riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 5 ani. Dacă ar fi predat statuia unei instituții competente, cum ar fi Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, el ar fi primit 30% din valoarea estimată a acesteia. Potrivit procurorilor, statuia valorează minim 20.000 euro, însă directorul muzeului, Gabriel Rustoiu a estimat un preț minim de 60.000 – 70.000 euro, iar arheologul Alexandru Diaconescu, la o primă estimare, a spus că opera de artă din marmură ar porni, la o licitație pe piața obiectelor de artă, de la 300.000 – 400.000 de dolari. Astfel, câștigul legal și cinstit al celui ce a descoperit-o ar fi fost mai mare decât suma pe care încerca să o obțină pe piața neagră.

„Conform art. 49 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008: persoanele fizice care au descoperit în mod întâmplător bunuri din categoria celor prevăzute la art. 46 alin. (1) sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost făcută descoperirea. Primarul este obligat să înştiinţeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodată măsuri de pază şi de conservare a acestora. Primarul este obligat să predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii. Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba”, au mai precizat procurorii.

Istoricul Radu Ciobanu: „Pe statuie sunt reprezentate 3 dintre cele 12 munci ale lui Hercule”

„Ne aflăm în fața uneia dintre cele mai frumoase piese descoperite până acum la Apulum. Hercule a fost unul dintre cei mai tragici eroi ai antichității și unul dintre cele mai celebre personaje ale miturilor. Autorii clasici relatează o serie de împrejurări legate de Hercule, iar cele mai cunoscute sunt cele 12 munci, un soi de trepte inițiatice pe care le parcurge. Este vorba despre măsuri prin care el încearcă să își ispășească o pedeapsă, o vină de a fi ofensat un zeu, iar în cazul lui, este vorba despre zeița Hera. Până la vârsta de 18 ani a purtat numele Alcide, iar după aceea se căsătorește cu Megara și aduce pe lume câțiva copii. Hera îi pizmuia gloria și priceperea în gospodărie și îi întunecă mintea, iar într-un moment de nebunie își ucide soția și copiii. La oracolul din Delphi, i se spune să își schimbe numele pentru a o îmbuna pe Hera, astfel și-a luat numele de Heraclis, are înseamnă glorie Herei”, a povestit istoricul Radu Ciobanu.

Pe statuia lui Hercule, descoperită în anticul Apulum sunt reprezentate trei dintre cele 12 munci ale sale: uciderea leului din Nemea, capturarea unui taur de pe insula Creta, si povestea celor trei mere din grădina Hesperidelor, pe care le ține Hercule la spate.

Arheologul Alexandru Diaconescu: „Statueta lui Hercule, descoperită la Apulum, este o operă de artă”

„Statueta redă un tip iconografic bine cunoscut în antichitate, pe Hercules al lui Lisipp, sculptor antic care face trecerea de la clasicism la epoca elenistică. El aduce o serie de inovații în sculptură. De exemplu, în poză, acest sprijin exterior face ca greutatea să fie repartizată între membrele inferioare, în cazul de față mai degrabă piciorul drept, cel stâng fiind flexat. Sprijinul pe ghioaga din stânga produce o deplasare a liniei umerilor înspre exterior și dă mult mai mult dinamism pieselor care, altfel, ar fi clasice.

Piesa originală realizată de Lisipp a fost din bronz însă a dispărut, ca majoritatea operelor de valoare din antichitate. Diaconescu a prezentat câteva dintre replicile existente în Dacia, aproximativ 10 piese artizanale de mici dimensiuni, remarcând că statueta descoperită la Apulum este nu doar cea mai mare, cât „o operă de artă”.

Citiţi şi:

Povestea descoperirii statuetei Liber Pater, exponatul lunii ianuarie la Muzeul Naţional al Unirii. Vezi detaliile prezentate de arheologul Alexandru Diaconescu