Connect with us
Publicitate

CUGIR

9 octombrie: Data uneia dintre cele mai mari tragedii petrecute în județul Alba. Accidentul aeronavei TAROM prăbușite la Cugir


Publicat

accident aviatic cugir

 

Se împlinesc 55 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii petrecute în județul Alba: prăbușirea unei aeronave TAROM, cu pasageri.

Timişoara, 9 octombrie 1964, ora 19:55. Pasagerii unui avion de producţie rusească, tipul IL-14 înmatriculat YR-ILB nu bănuiau ce îi aștepta la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara, în direcţia Aeroportului Băneasa din Bucureşti.

Avionul executa cursa regulată de pasageri Timişoara – Bucureşti.

Itinerarul de zbor al avionului era: Timişoara – Deva – Curtea de Argeş – Bucureşti –Băneasa, unde însă, nu a mai ajuns niciodată.

Planul de zbor este schimbat de pilot cu acceptul Centrului de Dirijare a Zborurilor Băneasa, de pe ruta Timişoara – Caransebeş – Târgu Jiu – Bucureşti – Băneasa, orientându-se după buletinele meteorologice primite la bord şi considerând că are un timp mai bun de zbor.

Avionul aparţinea Companiei de Stat TAROM – detaşamentul IL-14, companie care avea să mai piardă, în luna iunie a aceluiaşi an 1964, un alt avion de tipul Lisunov LI-2P care asigura cursa regulată de pasageri pe ruta Iaşi-Bacău. Din fericire, celălalt incident nu s-a soldat cu victime omeneşti.

Cu avionul în furtună

Pe 9 octombrie 1964 la bordul avionului se afla un echipaj format din piloţi cu experienţă: la manşa avionului se afla comandantul Nicolae Matei (32 de ani), având la activ un număr de 5.324 ore de zbor, copilotul Aurelian Iliuţă (29 de ani, 5.392 ore de zbor), operatorul radio Traian Moldovan (43 ani, 7.193 ore de zbor) şi Teodor Miu (30 de ani, 2.260 ore de zbor).

La ora 20.10, echipajul de la bordul avionului IL-14 ia pentru prima dată legătura cu controlorul de zbor Alexandru Călin de la Aerodromul Deva.

Cel din urmă îl avertizează pe comandantul aeronavei, Nicolae Matei, cu privire la vremea nefavorabilă pe care o va întâlni după ce va trece de Deva, pilotul avionului confirmând că vede zona la care a făcut referire controlorul de zbor: “La 40 de km de noi, la SSE, sunt descărcări electrice. Avionul a confirmat că le vede”.

Ultima convorbire între echipajul de la bordul avionului şi controlorii de zbor de pe Aerodromul Deva are loc în jurul orei 20.22, când cei de la bord comunică ora estimativă la care vor ajunge în zona oraşului Curtea de Argeş şi altitudinea avionului la momentul acela.

Liniște în eter

Pe la ora 20,25 pe linia de conversație dintre avion şi turnul de control de la Deva se așterne liniștea. Era exact ora la care avionul se prăbuşea în zona oraşului Cugir. Avionul a căzut în zona de sud a dealului numit “Cetate”, aproape de pârâul Ţiganului. 

Neştiind ce s-a întâmplat, controlorii de pe Aerodromul Deva încearcă restabilirea legăturii radio cu avionul, dar apelurile lor rămân fără nici un rezultat. La ora 21.00, turnul de control de pe Aerodromul Deva primeşte vestea referitoare la catastrofa aeriană de la Cugir şi aceştia anunţă la rândul lor Aeroportul Băneasa, Bucureşti.

Pilotul, scos vinovat de comisia de anchetă. Avionul, rupt în două

În aceeaşi noapte de 9/10 octombrie 1964 încep şi anchetele: una derulată de Ministerul Forţelor Armate – Departamentul General al Aviaţiei Civile, condusă de general-maior Constantin Sandrea, iar a doua de Compania TAROM, condusă de directorul de la acea vreme, Dumitru Balaur.

Concluzia unanimă a comisiei de anchetă ajunsă la faţa locului este următoarea:

“Concluzia comisiei condusă de general Sandrea şi din care au făcut parte un număr de 5 ingineri specialişti în construcţii de avioane este următoarea: cauza catastrofei aeriene înregistrată în data de 9 octombrie 1964, la orele 20.26, în care şi-au pierdut viaţa un număr de 31 de persoane este aceea a întâlnirii unui front de nori producători de curenţi verticali, care în opoziţie cu manevrarea pilotului în perioada de revoluţie în formă de opunere de rezistenţă pentru a nu fi răsturnat, a produs ruperea aeronavei, începând cu profundor – partea mobilă a aripei, fuzelaj, după care apoi a desprins planurile de motoare şi a căzut”.

Verdictul a fost unanim: comandantul aeronavei, Nicolae Matei, a fost considerat responsabil de producerea accidentului şi pierderea de vieţi omeneşti. Era o concluzie oricum mai acceptabilă atunci, decât aceea că un avion cumpărat cu forța de la ruși s-a rupt în două din cauza unei banale furtuni.

În documente se mai arată că pilotul ar fi îndreptat avionul spre zona cu turbulenţe atmosferice despre care a fost informat în prealabil de către controlorul de zbor de la Deva şi că zona espectivă putea fi evitată.

Iată ce scrie în ordonanţa de refuzare a pornirii procesului penal din 15 februarie 1965, în cazul comandantului avionului, Nicolae Matei:

“S-a ajuns la concluzia că ruperea avionului s-a produs în aer şi că vinovat de producerea accidentului se face pilotul Matei Nicolae, comandantul navei care a intrat cu avionul într-un nor de furtună, încălcând prevederile regulilor de zbor şi dirijare în vigoare, deşi fusese prevenit de acest lucru de aeroportul din Deva asupra existenţei şi poziţiei zonei oragioase (cu caracter de furtună – n.red.) şi deşi pilotul confirmase că vede zona de furtună. Încălcarea conştientă de către pilot a prescripţiunilor regulamentare în vigoare este un act grav de indisciplină, care a constituit cauza principală a accidentului.”

Trupurile, coborâte în Cugir

Pagubele totale în acest caz s-au ridicat la valoarea de 2.480.869 lei. Autorităţile au găsit la locul tragediei un număr de 31 de cadavre, care au rămas peste noapte sub paza jandarmilor, iar a doua zi anchetatorii, împreună cu autorităţile locale demarau procedurile de coborâre a persoanelor decedate, a bagajelor şi a obiectelor găsite lângă epavă.

Epava aeronavei a fost ridicată de către reprezentanţii Tarom, care a predat-o ICM Hunedoara, din Deva.

La spitalul orăşenesc Cugir a fost amenajată o cameră mortuară, unde au fost depuse corpurile neînsufleţite ale celor 31 de pasageri. Au fost aşezate în sicrie şi transportate la Timişoara, pentru a ajunge la familiile îndoliate.

În raport se vorbeşte însă şi de alte motive posibile ce au condus la catastrofă:

  • greutatea avionului a fost schimbată cu cea a avionului de tip IL-14 P german, care era mai uşor cu 260 kg decât avionul în cauză;
  • echipajul nu a folosit centurile de siguranţă, acestea trebuiau să fie utilizate în caz de furtună; neatenţia organelor de dirijare de la sol;
  • reprezentanţii Aeroportului Timişoara nu au verificat împreună cu echipajul numărul de pasageri de la bordul aeronavei; aparatele de la Centrul de Dirijare a Vremii Băneasa – echipajul a primit buletinul metereologic eronat, iar în realitate vremea nu era prielnică zborului;
  • din cauza condiţiilor meteo, avionul trebuia reţinut la sol prin interzicerea decolării de către reprezentanţii Aeroportului Timişoara, până la o viitoare ameliorare a vremii.

Dacă unele surse locale erau de părere că avionul ar fi fost lovit de un fulger în timpul furtunii din acea seară, ipoteza este infirmată de ancheta oficială de la faţa locului.

Pe resturile aeronavei găsite la faţa locului nu a fost găsite urme de foc: “ca o precizare, comisia a ajuns la concluzia că aeronava nu a lut foc în timpul zborului, nu a fost lovită de trăsnet, în timpul descărcărilor electrice prin frontul de nori cu care a luat contact, pe considerentul că siguranţele au fost intacte, iar pe întreg fuzelaj nu s-a observat nici o urmă a existenţei incendiului la bordul aeronavei.”

Nume importante printre victimele accidentului

Pe lista persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic se află: Constantin Georgescu (36 de ani, inginer, angajat al Institutului de Cercetări Ştiinţifice de pe lângă Ministerul Transporturilor Bucureşti), Arnold Grün (35 de ani, redactor în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune Bucureşti), Gheorghe Vegescu (33 de ani, inginer-şef în cadrul serviciului apelor regiunii Banat), Liviu Ursulescu (43 de ani, medic, directorul Spitalului Făget), Ştefan Popovici (48 de ani, şeful depozitului Competrol Timişoara), Nicolae Cătău (32 de ani, proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Hidro-Energetice Bucureşti).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Ionel

    sâmbătă, 29.12.2018 at 22:35

    Au trecut 54 de ani de atunci și tot nu avem măcar un mic aeroport in zonă 🙁

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ajunge la 1442 de lei, iar indemnizația minimă crește cu 96 lei

Publicat

foto: captura video/ Digi24
Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie, reiese din proiectul rectificării bugetare întocmit de Guvern. Inițial, potrivit legislației muncii, pensia trebuia să crească cu 40% la 1 septembrie 2020.

Acest procent a fost însă abandonat din momentul în care România a fost pusă sub ordonanțele militare de distanțare socială, iar situația bugetului s-a deteriorat rapid pe urma întreruperii mai multor tipuri de activități economice.

Citește și Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit din conferința de presă în care a prezentat liniile mari ale rectificării bugetare, fără a mai răspunde la întrebările jurnaliștilor. Au fost invocate defecțiuni tehnice. Pe cursul prezentării evitase să spună cifra de majorare a pensiilor de la 1 septembrie.

Cu cât se măresc pensiile la 1 septembrie

Potrivit proiectului de buget întomit de Guvern ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
 
Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

Citește și Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.

Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei) precizează surse din guvern citate de economica.net.
 
”Pensiile vor creşte în 2020 cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii vreodată şi care se pune în plus la punctul de pensie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă privind rectificarea bugetară.

”Punctul de pensie, valoarea punctului va avea cea mai mare creştere, cea mai mare sumă pe care o vom vedea în plus la punctul de pensie, pe care am avut-o vreodată.

PSD, niciodată, nu a mărit pensiile cu această sumă, deşi a avut perioade de creştere economică una după alta, trei ani de zile, nu datorită lor ci datorită contextului economic internaţional şi tot nu au mărit pensiile cu această sumă”, a precizat Cîțu.
 

surse: economica.net, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest: De la anul se spune „adio” subvenționării dobânzilor

Publicat

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să modifice programul IMM Invest. Deși a fost deja anunțată majorarea plafonului la 20 miliarde lei, se pare că actul normativ conține și alte modificări. Una dintre cele mai importante este legată de subvenționarea dobânzii.

Conform proiectului publicat în dezbatere de MFP, dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede o creștere economică mai mare în 2021 decât în 2020 (ceea ce e mai mult decât posibil, având în vedere că 2020 este cel mai afectat din cauza restricțiilor din prima parte a anului), atunci nu se mai acordă granturile pentru plata dobânzilor. Deci, cu acest act normativ s-ar spune „adio” subvenționare.

„Perioada de acordare a grantului pentru plata dobânzii este de 8 luni de la data acordării creditului. Acordarea grantului pentru anul 2020 se realizează conform schemei de ajutor de stat prevăzută la art.II, iar pentru anii următori se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Acordarea grantului se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare”, se precizează în proiectul de OUG.

Modificări aduse:

– implementarea unei perioade standard de subvenționare a dobânzii de 8 luni de la data acordării creditului, pentru crearea unor condiții egale pentru toți beneficiarii ce accesează programul;

– crearea posibilității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru accesarea creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari, de până la 5 milioane lei;

– eliminarea cerinței prin care beneficiarii programului se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020;

– creșterea perioadei până la data de 31 octombrie 2021 până la care pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creșterea bugetului și plafonului de garantare al schemei;

– creșterea plafonului total al garanțiilor ce pot fi acordate în cadrul Programului la suma totală de 20 miliarde lei pentru acomodarea solicitărilor de credite existente;

– suplimentarea bugetului schemei de ajutor de stat aferent granturilor până la suma de 1,106 milioane lei, aproximativ 228,42 milioane euro, în condițiile creșterii plafonului total al garanțiilor care pot fi acordate în anul 2020 la suma de 20.000.000.000 lei

sursa: hotnews.ro, mfinanțe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lovitură pentru samsarii de locuri de muncă: Muncitorii români din Germania vor semna contracte de muncă direct cu angajatorii

Publicat

Lucrătorii români care muncesc în industria cărnii în Germania vor semna, de la 1 ianuarie 2021, contracte de muncă direct cu angajatorii germani, şi nu cu companii care intermediază forţa de muncă, a transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii  a scris pe contul ei de facebook că modificarea condiţiilor de muncă pentru aceşti lucrători români din Germania se datorează implicării omologului său german, Hubertus Heil, în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor români.

„Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi. În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul, proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de muncă ale tuturor angajaţilor”, a scris Violeta Alexandru.

Autorităţile germane vor obliga angajatorii germani să înregistreze cu acurateţe orele lucrate de lucrătorii români.

„Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care efectuează ore suplimentare”, a notat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a explicat că i-a propus omologului german introducerea în toate contractele de muncă pentru lucrătorii români a unor standarde minime care să aibă ca efect eliminarea completă a posibilităţii ca muncitorii români să nu înţeleagă anumite condiţii din document, după cum se plâng în prezent mulţi angajaţi români din Germania că se întâmplă.

„Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.

Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de control.

Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile contractuale.

Ministrul Muncii apel pentru românii care lucrează în străinătate

Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să rezilieze acel contract.

Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme”, a precizat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a făcut aceste precizări la scurt timp după videoconferinţa la care a participat împreună cu omologul său german, Hubertus Heil, după ce ministrul german şi-a anulat, miercuri seară, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti.

Mai jos declarația completă a ministrului muncii Violeta Alexandru:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri speciale de SFÂNTA MARIA, în Alba: Mii de credincioși, așteptați la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

În jur de 3.000 de credincioși sunt așteptați în acest weekend, la mănăstirile din Râmeț, Dumbrava și Oașa, cu ocazia marii sărbători a creștinilor, Sfânta Maria. 

Sărbătoarea este în plină pandemie de coronavirus și, din această cauză, autoritățile, alături de reprezentanții bisericii au impus un set de reguli pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță sanitară. 

Citește și MESAJE de Sfânta Maria. Felicitări pentru familie, prieteni și cunoscuți. Urări în versuri, haioase sau serioase

Nicolae Albu, prefectul de Alba, a declarat pentru alba24.ro că 260 de agenți de poliție, alături de jandarmi vor asigura paza și buna desfășurare a evenimentului religios. Aceștia sunt împărțiți la toate lăcașele de cult unde este sărbătorit hramul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit unor estimări, la Mănăstirea Râmeț sunt așteptați în jur de 1.500 de credincioși, la Dumbrava 1000, la biserica din Cugir 150, iar la Oașa în jur de 200.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Slujbele se vor desfășura în aer liber, cu respectarea distanțării fizice între credincioși. Reprezentanții Arhiepiscopiei din Alba Iulia fac un apel către pelerini ca aceștia să respecte distanțarea de 1,5 metri între persoane.

Deoarece slujbele se vor ține în aer liber, nu este obligatorie masca de protecție, dar aceasta va fi obligatorie în interiorul bisericii, dacă credincioșii vor să se roage la icoane. Totuși, purtarea măștii, chiar și în spații deschise, unde sunt adunări mari de oameni este recomandată.

De asemenea, nu vor exista icoane în afara bisericii și nici nu se vor împărți pachete sau iconițe credincioșilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate