Connect with us
Publicitate

CUGIR

9 octombrie: Data uneia dintre cele mai mari tragedii petrecute în județul Alba. Accidentul aeronavei TAROM prăbușite la Cugir


Publicat

accident aviatic cugir

 

Se împlinesc 55 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii petrecute în județul Alba: prăbușirea unei aeronave TAROM, cu pasageri.

Timişoara, 9 octombrie 1964, ora 19:55. Pasagerii unui avion de producţie rusească, tipul IL-14 înmatriculat YR-ILB nu bănuiau ce îi aștepta la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara, în direcţia Aeroportului Băneasa din Bucureşti.

Avionul executa cursa regulată de pasageri Timişoara – Bucureşti.

Itinerarul de zbor al avionului era: Timişoara – Deva – Curtea de Argeş – Bucureşti –Băneasa, unde însă, nu a mai ajuns niciodată.

Planul de zbor este schimbat de pilot cu acceptul Centrului de Dirijare a Zborurilor Băneasa, de pe ruta Timişoara – Caransebeş – Târgu Jiu – Bucureşti – Băneasa, orientându-se după buletinele meteorologice primite la bord şi considerând că are un timp mai bun de zbor.

Avionul aparţinea Companiei de Stat TAROM – detaşamentul IL-14, companie care avea să mai piardă, în luna iunie a aceluiaşi an 1964, un alt avion de tipul Lisunov LI-2P care asigura cursa regulată de pasageri pe ruta Iaşi-Bacău. Din fericire, celălalt incident nu s-a soldat cu victime omeneşti.

Cu avionul în furtună

Pe 9 octombrie 1964 la bordul avionului se afla un echipaj format din piloţi cu experienţă: la manşa avionului se afla comandantul Nicolae Matei (32 de ani), având la activ un număr de 5.324 ore de zbor, copilotul Aurelian Iliuţă (29 de ani, 5.392 ore de zbor), operatorul radio Traian Moldovan (43 ani, 7.193 ore de zbor) şi Teodor Miu (30 de ani, 2.260 ore de zbor).

La ora 20.10, echipajul de la bordul avionului IL-14 ia pentru prima dată legătura cu controlorul de zbor Alexandru Călin de la Aerodromul Deva.

Cel din urmă îl avertizează pe comandantul aeronavei, Nicolae Matei, cu privire la vremea nefavorabilă pe care o va întâlni după ce va trece de Deva, pilotul avionului confirmând că vede zona la care a făcut referire controlorul de zbor: “La 40 de km de noi, la SSE, sunt descărcări electrice. Avionul a confirmat că le vede”.

Ultima convorbire între echipajul de la bordul avionului şi controlorii de zbor de pe Aerodromul Deva are loc în jurul orei 20.22, când cei de la bord comunică ora estimativă la care vor ajunge în zona oraşului Curtea de Argeş şi altitudinea avionului la momentul acela.

Liniște în eter

Pe la ora 20,25 pe linia de conversație dintre avion şi turnul de control de la Deva se așterne liniștea. Era exact ora la care avionul se prăbuşea în zona oraşului Cugir. Avionul a căzut în zona de sud a dealului numit “Cetate”, aproape de pârâul Ţiganului. 

Neştiind ce s-a întâmplat, controlorii de pe Aerodromul Deva încearcă restabilirea legăturii radio cu avionul, dar apelurile lor rămân fără nici un rezultat. La ora 21.00, turnul de control de pe Aerodromul Deva primeşte vestea referitoare la catastrofa aeriană de la Cugir şi aceştia anunţă la rândul lor Aeroportul Băneasa, Bucureşti.

Pilotul, scos vinovat de comisia de anchetă. Avionul, rupt în două

În aceeaşi noapte de 9/10 octombrie 1964 încep şi anchetele: una derulată de Ministerul Forţelor Armate – Departamentul General al Aviaţiei Civile, condusă de general-maior Constantin Sandrea, iar a doua de Compania TAROM, condusă de directorul de la acea vreme, Dumitru Balaur.

Concluzia unanimă a comisiei de anchetă ajunsă la faţa locului este următoarea:

“Concluzia comisiei condusă de general Sandrea şi din care au făcut parte un număr de 5 ingineri specialişti în construcţii de avioane este următoarea: cauza catastrofei aeriene înregistrată în data de 9 octombrie 1964, la orele 20.26, în care şi-au pierdut viaţa un număr de 31 de persoane este aceea a întâlnirii unui front de nori producători de curenţi verticali, care în opoziţie cu manevrarea pilotului în perioada de revoluţie în formă de opunere de rezistenţă pentru a nu fi răsturnat, a produs ruperea aeronavei, începând cu profundor – partea mobilă a aripei, fuzelaj, după care apoi a desprins planurile de motoare şi a căzut”.

Verdictul a fost unanim: comandantul aeronavei, Nicolae Matei, a fost considerat responsabil de producerea accidentului şi pierderea de vieţi omeneşti. Era o concluzie oricum mai acceptabilă atunci, decât aceea că un avion cumpărat cu forța de la ruși s-a rupt în două din cauza unei banale furtuni.

În documente se mai arată că pilotul ar fi îndreptat avionul spre zona cu turbulenţe atmosferice despre care a fost informat în prealabil de către controlorul de zbor de la Deva şi că zona espectivă putea fi evitată.

Iată ce scrie în ordonanţa de refuzare a pornirii procesului penal din 15 februarie 1965, în cazul comandantului avionului, Nicolae Matei:

“S-a ajuns la concluzia că ruperea avionului s-a produs în aer şi că vinovat de producerea accidentului se face pilotul Matei Nicolae, comandantul navei care a intrat cu avionul într-un nor de furtună, încălcând prevederile regulilor de zbor şi dirijare în vigoare, deşi fusese prevenit de acest lucru de aeroportul din Deva asupra existenţei şi poziţiei zonei oragioase (cu caracter de furtună – n.red.) şi deşi pilotul confirmase că vede zona de furtună. Încălcarea conştientă de către pilot a prescripţiunilor regulamentare în vigoare este un act grav de indisciplină, care a constituit cauza principală a accidentului.”

Trupurile, coborâte în Cugir

Pagubele totale în acest caz s-au ridicat la valoarea de 2.480.869 lei. Autorităţile au găsit la locul tragediei un număr de 31 de cadavre, care au rămas peste noapte sub paza jandarmilor, iar a doua zi anchetatorii, împreună cu autorităţile locale demarau procedurile de coborâre a persoanelor decedate, a bagajelor şi a obiectelor găsite lângă epavă.

Epava aeronavei a fost ridicată de către reprezentanţii Tarom, care a predat-o ICM Hunedoara, din Deva.

La spitalul orăşenesc Cugir a fost amenajată o cameră mortuară, unde au fost depuse corpurile neînsufleţite ale celor 31 de pasageri. Au fost aşezate în sicrie şi transportate la Timişoara, pentru a ajunge la familiile îndoliate.

În raport se vorbeşte însă şi de alte motive posibile ce au condus la catastrofă:

  • greutatea avionului a fost schimbată cu cea a avionului de tip IL-14 P german, care era mai uşor cu 260 kg decât avionul în cauză;
  • echipajul nu a folosit centurile de siguranţă, acestea trebuiau să fie utilizate în caz de furtună; neatenţia organelor de dirijare de la sol;
  • reprezentanţii Aeroportului Timişoara nu au verificat împreună cu echipajul numărul de pasageri de la bordul aeronavei; aparatele de la Centrul de Dirijare a Vremii Băneasa – echipajul a primit buletinul metereologic eronat, iar în realitate vremea nu era prielnică zborului;
  • din cauza condiţiilor meteo, avionul trebuia reţinut la sol prin interzicerea decolării de către reprezentanţii Aeroportului Timişoara, până la o viitoare ameliorare a vremii.

Dacă unele surse locale erau de părere că avionul ar fi fost lovit de un fulger în timpul furtunii din acea seară, ipoteza este infirmată de ancheta oficială de la faţa locului.

Pe resturile aeronavei găsite la faţa locului nu a fost găsite urme de foc: “ca o precizare, comisia a ajuns la concluzia că aeronava nu a lut foc în timpul zborului, nu a fost lovită de trăsnet, în timpul descărcărilor electrice prin frontul de nori cu care a luat contact, pe considerentul că siguranţele au fost intacte, iar pe întreg fuzelaj nu s-a observat nici o urmă a existenţei incendiului la bordul aeronavei.”

Nume importante printre victimele accidentului

Pe lista persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic se află: Constantin Georgescu (36 de ani, inginer, angajat al Institutului de Cercetări Ştiinţifice de pe lângă Ministerul Transporturilor Bucureşti), Arnold Grün (35 de ani, redactor în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune Bucureşti), Gheorghe Vegescu (33 de ani, inginer-şef în cadrul serviciului apelor regiunii Banat), Liviu Ursulescu (43 de ani, medic, directorul Spitalului Făget), Ştefan Popovici (48 de ani, şeful depozitului Competrol Timişoara), Nicolae Cătău (32 de ani, proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Hidro-Energetice Bucureşti).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Ionel

    sâmbătă, 29.12.2018 at 22:35

    Au trecut 54 de ani de atunci și tot nu avem măcar un mic aeroport in zonă 🙁

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÂMPENI

FOTO: Un turist spaniol s-a accidentat în zona peșterii Coiba Mare din Alba. Intervenție dificilă a salvamontiștilor

Publicat

Un turist spaniol s-a accidentat vineri, 30 iulie, în apropierea peșterii Coiba Mare din județul Alba, pe raza localității Gârda Seacă din comuna Gârda de Sus. Pentru salvarea acestuia au intervenit salvamontiștii de la Salvamont Salvaspeo Bihor. 

Potrivit salvamontiștilor, printr-un apel la numărul de urgență 112, s-a anunțat că bărbatul a suferit o fractură dublă la un picior.

Intervenția a fost una dificilă, iar pentru salvarea bărbatului s-a utilizat un sistem de corzi și echipările tehnice ale traseului.

În jurul orei 16.00, bărbatul a fost salvat de salvamontiști și predat echipajului SMURD din Câmpeni.

În acțiunea de salvare au fost implicate două echipe ale SJ Salvamont – Salvaspeo Bihor, care asigură permanența în zonele turistice Platoul carstic Padiș și Satul de vacanță Vârtop. Acțiunea a demarat la solicitarea celor de la SJ Salvamont Alba.

sursa, foto: Salvamont Salvaspeo Bihor

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul majorează numărul de muncitori străini acceptați în România, cu 10.000 în 2021

Publicat

vietnamezi

Guvernul vrea să majoreze la 35.000 numărul de noi muncitori străini acceptați în România în 2021, de la 25.000. 

Asta în contextul în care deja au fost eliberate mai mult de 50% din numărul total de permise de muncă planificate pentru acest an și în contextul în care se înregistrează o creștere a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.

Citește și: Muncitori vietnamezi tratați ca sclavii la Hidroconstrucția Sebeș. Lăsați de trei luni fără salarii, privați de adăpost și hrană

Potrivit datelor obținute de Economedia.ro, anul trecut, Guvernul a stabilit că în 2021 vrea să accepte doar 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în contextul în care probabil estima o mișcare mai mică a forței de muncă din cauza restricțiilor și a situației sanitare.

Anterior, Executivul înghețase plafonul de lucrători la 30.000 pentru anul 2020, după ce acesta a crescut de la 20.000 în 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Un autoturism a luat foc în parcarea unui supermarket din Blaj

Publicat

Un autoturism a luat foc, în parcarea unui supermarket din Blaj, vineri 30 iulie, în jurul orei 16.50. 

Potrivit ISU Alba, la fața locului au intervenit pompierii din Blaj, pentru stingerea focului. Pompierii au transmis că incendiul a fost localizat și că se lucrează pentru stingerea acestuia.

știre în curs de actualizare.

sursă foto: ISU Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șoferi băuți, prinși de polițiști pe șoselele din județul Alba. S-au ales cu dosare penale

Publicat

etilotest

Polițiștii din Blaj au depistat un bărbat, de 51 de ani, din comuna Valea Lungă, în timp ce conducea un autoturism, pe raza comunei, fiind sub influența băuturilor alcoolice. S-a întâmplat în seara zilei de 29 iulie 2021.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Aiud. La data de 29 iulie 2021, în jurul orei 16.15, polițiștii rutieri din Aiud au depistat un bărbat, de 42 de ani, din comuna Unirea, în timp ce conducea un autoturism, pe DN1, pe raza comunei Unirea, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate