România, pe harta materiilor prime critice ale Europei. O resursă din Apuseni devine extrem de importantă

România, pe harta materiilor prime critice ale Europei. Mai multe proiecte devin extrem de importante și ar putea fi finanțate cu bani europeni. Altele, cum este exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, în Munții Apuseni, devin și ele extrem de importante în noul context, chiar dacă discuția legată de extinderea acestei activități, prin construcția unui combinat de prelucrare, este deocamdată într-o fază incipientă.

Rezerva de la Roșia Poieni, operată de compania de stat Cupru Min SA Abrud, reprezintă cea mai mare exploatare de cupru din România și una dintre cele mai mari de acest tip din Europa.

Miza principală nu este doar extinderea exploatării, ci prelucrarea cuprului în țară.

Mai mulți miniștrii au declarat, la Alba Iulia, că România poartă discuții cu Comisia Europeană pentru extinderea exploatării de la Roșia Poieni și pentru identificarea unui investitor care să dezvolte infrastructura de procesare a cuprului, ideal tot în județul Alba.

Vezi și FOTO: Ministrul Marcel Boloș, în vizită la Cupru Min Abrud. Surse: Discuții legate de construcția unui combinat de cupru la Zlatna

În prezent, România vinde în mare parte concentrat de cupru, fără să capteze toată valoarea adăugată.

De aceea, perspectiva cea mai importantă pentru Roșia Poieni ar fi trecerea de la simpla extracție la un lanț industrial mai complet: extracție, procesare, produse intermediare sau finite.

Această idee a fost discutată de mai mulți ani, inclusiv cu referire la posibilitatea unei uzine metalurgice în zona Zlatna.

Contextul european ajută. Cuprul este esențial pentru rețele electrice, energie regenerabilă, infrastructură și electrificare, iar UE încearcă să își reducă dependența de importuri prin Critical Raw Materials Act.

Totuși, pe lista actuală a proiectelor strategice europene apare proiectul de cupru de la Rovina, nu Roșia Poieni.

Roșia Poieni rămâne însă un activ strategic național, mai ales dacă va fi legată de proiecte de procesare internă.

România începe să revină în atenția Europei prin resurse miniere considerate esențiale pentru industria viitorului.

Miza nu mai este doar aurul, ci materiile prime critice fără de care nu pot fi produse baterii electrice, turbine eoliene, infrastructură energetică, echipamente militare sau tehnologii digitale, potrivit TVR Info.

România, pe harta materiilor prime critice ale Europei. Trei proiecte strategice

Comisia Europeană a inclus trei proiecte din România pe lista proiectelor strategice dezvoltate în cadrul Critical Raw Materials Act. Este vorba despre proiectul de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj, proiectul de magneziu Verde Magnesium și proiectul de cupru de la Rovina.

Cele trei se află printre cele 47 de proiecte strategice aprobate la nivelul Uniunii Europene pentru creșterea capacităților interne de extracție, procesare, reciclare sau substituire a materiilor prime critice.

Investițiile totale estimate pentru cele trei proiecte din România ajung la aproximativ 615 milioane de euro, potrivit informațiilor publicate în contextul aprobării listei europene.

Grafitul de la Baia de Fier, miză pentru baterii și stocarea energiei

La Baia de Fier, în județul Gorj, statul român vrea să repornească exploatarea grafitului, după ce mina a fost închisă la începutul anilor 2000.

Proiectul SALROM Baia de Fier a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice și vizează grafit de calitate pentru baterii.

Grafitul este una dintre materiile prime importante pentru bateriile mașinilor electrice și pentru sistemele de stocare a energiei.

Agenția Internațională pentru Energie arată că, în scenariile legate de tranziția energetică, cererea pentru minerale folosite în vehicule electrice și baterii crește puternic până în 2040, iar grafitul se numără printre materialele cu creșteri mari ale cererii.

Proiectul de la Baia de Fier este prezentat ca unul important pentru reducerea dependenței Europei de importuri și pentru dezvoltarea unui lanț de aprovizionare mai sigur în zona bateriilor și a stocării energiei.

Magneziul de la Budureasa, resursă strategică pentru industrie

Un alt proiect strategic este cel al companiei Verde Magnesium, care vizează extragerea magneziului. În documentele europene, proiectul apare ca investiție în România pentru magneziu metalic.

Magneziul este folosit în industria auto, aeronautică, electronică și militară, în special pentru aliaje ușoare.

Miza este cu atât mai mare cu cât Uniunea Europeană depinde puternic de importuri. Curtea Europeană de Conturi a avertizat, într-un raport din 2026, că China furnizează 97% din magneziul utilizat de UE.

În acest context, proiectul din România este văzut ca parte a efortului european de reducere a vulnerabilităților în lanțurile de aprovizionare.

Rovina și cuprul pentru infrastructura energetică

Al treilea proiect românesc inclus pe lista strategică este Rovina, din județul Hunedoara, promovat de Euro Sun Mining. Proiectul vizează extracția de cupru, o materie primă esențială pentru rețele electrice, energie regenerabilă, infrastructură și industrie.

Cuprul este important pentru electrificare și pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.

Agenția Internațională pentru Energie arată că, în scenariile de tranziție energetică, cererea de cupru pentru rețele electrice ar urma să se dubleze până în 2040.

România are și alte puncte importante pe harta cuprului. La Roșia Poieni, în Munții Apuseni, se află cea mai mare exploatare de cupru din România și unul dintre cele mai mari zăcăminte de acest tip din Europa.

Europa vrea să reducă dependența de importuri

Cele trei proiecte din România fac parte din strategia Uniunii Europene de a-și crește autonomia în domeniul materiilor prime critice.

Critical Raw Materials Act urmărește ca, până în 2030, UE să își acopere din capacități interne cel puțin 10% din consumul anual pentru extracție, 40% pentru procesare și 25% pentru reciclare.

Lista aprobată de Comisia Europeană include 47 de proiecte în 13 state membre, inclusiv România. Proiectele vizează 14 materii prime, printre care grafit, magneziu, cupru, litiu, nichel, cobalt, mangan, tungsten, galiu, germaniu, bor și pământuri rare pentru magneți.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, proiectele sunt destinate să susțină tranziția verde și digitală, dar și industriile de apărare și aerospațială ale Uniunii Europene.

Pământuri rare și alte resurse în România

România are și alte zone cu potențial strategic. La Jolotca, în județul Harghita, sunt menționate mineralizări asociate cu pământuri rare în zona complexului alcalin de la Ditrău. Aceste elemente sunt importante pentru tehnologia militară, magneți permanenți, turbine eoliene, electronice și industria semiconductorilor.

În context european, pământurile rare sunt considerate critice tocmai pentru că lanțurile de aprovizionare sunt concentrate în afara Uniunii Europene, iar procesarea este dominată de un număr redus de actori globali.

Controverse de mediu și întrebarea-cheie: cine procesează resursele

Redeschiderea minelor și dezvoltarea de noi proiecte vin însă cu riscuri și controverse. Organizațiile de mediu au atras atenția asupra proiectului Rovina, invocând posibile efecte asupra comunităților locale, ecosistemelor, transparenței și riscurilor asociate exploatării miniere la suprafață.

Compania care promovează proiectul susține, în schimb, că exploatarea nu va folosi cianuri și că impactul asupra mediului va fi redus prin măsuri de reabilitare progresivă.

Dincolo de dezbaterea de mediu, specialiștii atrag atenția că miza economică reală nu este doar extracția, ci procesarea în România.

Dacă țara exportă doar materie primă și importă produse finite cu valoare mare, o parte importantă din câștigul economic se pierde.

Pentru România, noua cursă europeană pentru materii prime critice poate fi o oportunitate majoră. Dar avantajul strategic va depinde de capacitatea statului și a industriei de a transforma resursele din subsol în lanțuri industriale locale, locuri de muncă și tehnologii cu valoare adăugată mare.