Jurnal de festival „Dilema Veche” la Alba Iulia. Cu rezervorul cultural plin, am încheiat ediția 2016 a evenimentului

Cu rezervorul de dileme plin, am încheiat ediția a V-a a Festivalului Dilema Veche din Cetatea Alba Iuliei. Dacă, în aceste zile, multe întrebări ideologice și-au găsit răspunsul, cu siguranță și mai multe au rămas de explorat pentru edițiile care vor veni.

O mulțime de momente de savurat în ultima zi a festivalului, de la film artistic, la dezbateri, lecturi publice și concerte, un program lejer și inspirat, pentru toate categoriile de public, atât pentru cel larg, cât și pentru „ceilalți”.

Proiecția de film Dincolo de calea ferată a venit la Alba Iulia cu regizor și actriță principală cu tot. O surpriză plăcută, prin prezența naturală și călduroasă a invitaților, care au venit să fie alături de public în Alba Iulia la proiecție. Filmul prezintă o zi, mai precis o noapte din povestea complicată a unui cuplu tânăr aflat în pragul destrămării după o prea lungă despărțire cauzată de distanță, poveste desfășurată într-un cadru sudic Românesc, la o nuntă de un balcanism inconfundabil. Regizorul Cătălin Mitulescu a explicat originea titlului, inspirat cumva din copilăria sa, un spațiu sălbatic, imaginar, un tărâm special al libertății. Și actrița Ada Condeescu și-a exprimat plăcerea de a juca într-o „mahala urbană de acum 10-15 ani”, de care a mărturisit că se simte apropiată într-un mod ciudat.

A urmat o dezbatere despre religie și migrație, un moment așteptat de multă lume, dată fiind nevralgia socio-politică apărută în jurul acestui subiect în lume, în ultimii ani. S-a anunțat că vor vorbi trei lideri religioși, din care la dezbatere au fost prezenți doar doi: ÎPS Mitropolitul Andrei Andreicuț și ES Rafael Shaffer Rabinul României, în timp ce ES Muftiul Iusuf Murat, Șeful Cultului Musulman din România a lipsit și nu a motivat în vreun fel acest lucru, potrivit organizatorilor. Discuția și-a păstrat hipocentrul undeva în jurul migrațiilor de refugiați din orientul mijlociu înspre Europa și modul de raportare al europenilor la acest fenomen, atât din punct de vedere social cât și spiritual. ÎPS Andrei Andreicuț și-a început partea de discurs cu un mesaj al armoniei dintre oameni, al păcii și iubirii pentru fiecare om, indiferent de religia în care s-a născut. Rabinul României a explicat ideea de fundamentalism ca pe „un fel de a gândi care crede că întreg adevărul este la mine”. „Adevăruri absolute sunt puține. Cu cât oamenii vor avea o gândire mai bogată, cu atât ne vom îndepărta de fundamentalism. Fundamentalismul este caracteristic orizonturilor înguste”, a spus rabinul.

„Soluția la problemele societății actuale începe cu noi înșine!”

Întrebat despre o posibilă rezolvare a acestei probleme, la un moment dat, ÎPS Andrei Andreicuț a spus că rezolvarea problemelor de acest gen începe cu noi înșine, cu a fi buni și a ne trăi credința așa cum ne-a fost exemplificată de Hristos pentru că „dacă un individ se sfințește, sfințește alți 1000 în jurul lui. O altă soluție ar fi pacea în Siria, astfel încât oamenii de acolo „să stea la căsuța lor, că acolo le este cel mai bine”, iar o altă soluție ar fi ca tinerii creștini „să facă mai mulți copii”, în sprijinul unei misiuni a afirmării și protejării creștinismului. Întrebat același lucru, Rabinul a spus că nu are nicio soluție, dar și-a dirijat cuvintele în direcția unui elogiu al intelectualității, completând prima soluție de „creștere a populației” cu aceea de a crește populația în rândul populației educate, pentru a putea face o diferență în societatea de azi și din viitor. Un moment interesant al programului, dacă trecem peste absența șefului musulmanilor din România, ceea ce a făcut ca subiectul dezbaterii să pară incomplet și ușor bizar, în lipsa unui reprezentant al comunității despre care se discuta.

Trei probleme care preocupă intelectualitatea europeană în ziua de azi au fost supuse dezbaterii după ce trei scriitori – Teodor Baconschi, Andrei Oișteanu, Armand Goșu – au citit câteva fragmente bine alese din cărțile lor recente. Prezența/absența intelectualilor din politică, o categorie de oameni condamnați indiferent dacă decis să intre sau nu, să iasă sau nu, din politică, apoi latura sexual abuzivă a războiului din Iugoslavia, respectiv câteva aspecte din relația României cu Rusia au fost subiectele abordate de cei trei invitați. Un moment plin de miez, plin de informații și lămuriri, dar și de farmec scriitoricesc.

Seara s-a încheiat cu două concerte ale unor formații adorate de publicul larg, Holograf cu Marius Bațu și alți muzicieni, pe instrumente acustice, piesele vechi, reorchestrate și Mahala Rai Banda.

Astfel, festivalul Dilema Veche a împlinit o jumătate de deceniu la Alba Iulia. Până acum, au fost rezolvate multe „dileme” de tot felul, dar parcă mult mai multe au fost descoperite, deschise, urmând a fi luate la puricat în viitor, pe măsură ce existența evoluează în lumea zilei de azi.

Ediția de anul acesta a avut, parcă, un fel de sobrietate, comparativ cu însuflețirea pe care am simțit-o în anii trecuți, atât prin natura invitaților, cât și a evenimentelor în sine. A fost o ediție din care cu siguranță și publicul și organizatorii au învățat lucruri valoroase.

Au fost, totuși, trei zile în care ne-am simțit în largul nostru în universul actual al ideilor, în prezentul culturii planetei. Trei zile în care am văzut, ascultat și admirat de aproape oameni care apar rar prin Alba Iulia, spectacole pe care te simți norocos să le vezi în orașul tău, dezbateri și conferințe care te-au făcut să înțelegi mai bine pe ce lume trăiești. Vorba unei prietene, „aș vrea să fie așa tot timpul”!

Vă invităm să citiți și despre primele două zile de festival „Dilema Veche”:

Jurnal de Festival „Dilema Veche” 2016 la Alba Iulia. O conferință plată, dar și multă muzică bună în prima zi a evenimentului

 

Jurnal de mijloc de festival. În plină „Dilemă Veche”, totul e altfel prin Cetatea Alba Carolina

 

Adina E. CURTA