Legea cetățeniei române ar putea fi modificată. Sunt vizate familiile din Diaspora

Legea cetățeniei române ar putea fi modificată: Soții cetățenilor români care locuiesc în străinătate ar putea solicita cetățenia română fără să fie obligați să aibă domiciliul în România. Măsura este prevăzută într-o inițiativă legislativă depusă de parlamentarii USR de Diaspora, deputatul Iulian Lorincz și senatorul Cătălin Bochileanu.

Proiectul modifică Legea cetățeniei române și vizează familiile mixte din Diaspora, în care unul dintre soți este cetățean român, iar celălalt este cetățean străin.

Potrivit inițiatorilor, persoanele căsătorite și care conviețuiesc în străinătate cu cetățeni români ar urma să poată solicita cetățenia română dacă mariajul este înregistrat în registrele românești de stare civilă de cel puțin 10 ani.

Publicitate

În prezent, Legea nr. 21/1991 prevede că cetățenia română poate fi acordată, la cerere, cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie care domiciliază legal în România de cel puțin 8 ani.

În cazul celor căsătoriți și care conviețuiesc cu un cetățean român, termenul este de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei, potrivit art. 8 din Legea cetățeniei române Legea 21/1991.

Legea cetățeniei române ar putea fi modificată: ce se schimbă

Inițiatorii susțin că legislația actuală nu ține cont de situația familiilor românești stabilite în afara țării, unde soții locuiesc împreună de ani de zile, dar nu pot îndeplini condiția domiciliului în România.

„România trebuie să fie alături de cetățenii săi, indiferent unde au ales să trăiască. În ultimele decenii, foarte mulți români și-au întemeiat familii în afara granițelor, alături de cetățeni ai altor state, iar statul român are datoria să le respecte această alegere”, a transmis deputatul Iulian Lorincz.

Acesta susține că nu este firesc ca soții cetățenilor români să fie excluși de la posibilitatea de a solicita cetățenia română doar pentru că familia are domiciliul în altă țară.

„Într-o lume în care mobilitatea este o realitate, legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa din buletin. Sunt familii care vorbesc românește, își cresc copiii cu respect pentru cultura și tradițiile noastre și își doresc ca această legătură cu România să fie recunoscută și de statul român”, a mai spus deputatul USR.

Senatorul Cătălin Bochileanu a precizat că proiectul nu elimină verificările și nu relaxează condițiile de fond pentru acordarea cetățeniei române.

Potrivit acestuia, rămân valabile cerințele privind cunoașterea limbii române, a culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului național, precum și verificările administrative și de securitate.

„Nu acordăm cetățenia mai ușor și nu facem compromisuri în privința verificărilor. Oferim însă familiilor românești din Diaspora șansa de a fi tratate echitabil”, a declarat senatorul.

Acesta a invocat și exemple din alte state europene, precum Italia, Olanda, Portugalia și Franța, unde soții cetățenilor acestor state pot solicita cetățenia după o anumită perioadă de căsătorie, inclusiv în situația în care familia locuiește în afara teritoriului național.

O reglementare similară a mai fost adoptată de Parlament în 2022. Proiectul prevedea posibilitatea ca cetățenii străini căsătoriți cu cetățeni români și care conviețuiesc în străinătate de cel puțin 10 ani să poată dobândi cetățenia română, dacă îndeplinesc și celelalte condiții legale. Legea a fost însă atacată la Curtea Constituțională de fostul președinte Klaus Iohannis, potrivit DC News.

USR susține că actuala inițiativă preia observațiile Curții Constituționale și corectează problemele care au dus atunci la respingerea proiectului.

Dacă va fi adoptată, modificarea ar putea avea impact asupra familiilor românilor din Diaspora, în special asupra celor în care soțul sau soția cetățeanului român are o legătură de lungă durată cu România, dar nu poate solicita cetățenia din cauza condiției privind domiciliul în țară.