Legea pentru identificarea utilizatorilor de cartele pre-pay intră în dezbateri la comisii în Camera Deputaţilor

Legea iniţiată de Guvern care permite identificarea celor care cumpără cartele pre-pay intră în atenţia deputaţilor din Comisia de tehnologia informaţiei şi din Comisia juridică. Aceşti utilizatori reprezintă peste 60% din utilizatorii de telefonie mobilă sau a celor care folosesc reţele wireless.

Iniţiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligaţi să-şi declare datele personale la momentul achiziţionării acestora a intrat în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Proiectul de lege va fi discutat miercuri în Comisia de tehnologia informaţiei, fiind invitaţi atât reprezentanţi ai SRI, cât şi ai societăţii civile.

Totodată, actul normativ trebuie să intre, în paralel, şi în dezbaterea Comisiei juridice.

Cele două comisii de specialitate ar fi trebuit să finalizeze discuţiile asupra proiectului la 5 iunie şi să înainteze plenului un raport comun.

„Proiectul conţine anumite erori care trebuie, după părerea mea, corectate. Cred că e interesul tuturor ca în final să avem un proiect de lege cât mai bun şi care să răspundă într-adevăr solicitărilor şi nu un proiect pe care să-l tot modificăm”, a afirmat Daniel Oajdea, preşedintele Comisiei de tehnologia informaţiei.

El a precizat că, pe lângă înregistrarea datelor utilizatorilor de cartele prepay, mai există o problemă în cazul celor care utilizează reţele de internet wireless, în cazul cărora proiectul de lege instituie obligativitatea identificării.

Expunerea de motive a Guvernului precizează că în prezent piaţa de telefonie mobilă este dominată de cartelele prepay, care reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile.

Executivul susţine că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonaţi şi cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reţinute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi.

De asemenea, în ceea ce priveşte impactul social al modificărilor legislative, Guvernul precizează: „Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism. Se asigură astfel protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană, dar ţinând cont de particularităţile naţionale”.

Consiliul Legislativ a emis un aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului, însă a semnalat faptul că argumentele invocate pentru adoptarea modificărilor legislative nu sunt unele solide.

Astfel, Guvernul a susţinut că este dificilă identificarea utilizatorilor de cartele preplătite în cazul desfăşurării cercetării penale sau prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Consiliul Legislativ spune că acest argument nu se poate aplica în totalitate câtă vreme legea se aplică doar persoanelor fizice şi juridice din România.

„Cartele de telefonie preplătite pot fi achiziţionate şi în alte state unde nu există obligativitatea identificării utilizatorului, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României şi pot folosi aceste cartele prin activarea serviciului de roaming, ceea ce face ca eficacitatea prezentelor norme să se reducă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, documentul precizează că „la nivelul Uniunii Europene nu există un act normativ de natură să oblige statele membre să identifice utilizatorii cartelelor de telefonie preplătite”.

Potrivit unui raport întocmit de Comisia Europeană doar şase state membre ale UE (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia şi Bulgaria) au adoptat măsuri pentru înregistrarea cartelelor SIM preplătite, în timp ce Polonia, Cipru şi Lituania au susţinut ideea adoptării unor măsuri la nivelul UE în acest sens.

Raportul CE, citat de Consiliul Legislativ, precizează: „Eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită”.

În plus, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra unor definiţii stabilite de proiectul Guvernului care ar putea determina declararea acestora ca neconstituţionale din cauza aspectului prea general al acestora.

Avizul CL face referire la sintagma „date privind identificarea consumatorilor”, care nu detaliază care categorii de date urmează a fi reţinute, problemă semnalată de Curtea Constituţională în 2009 asupra unui text similar.

Chiar dacă din partea Consiliului Legislativ au existat observaţii pentru amendarea proiectului de lege al Guvernului, în Senat, acesta a fost aprobat pe 2 iunie fără vreo modificare, preferându-se menţinerea formei iniţiate de Executiv.

Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi 3 abţineri, majoritatea senatorilor PSD fiind în favoarea acestuia, împreună cu toţi senatorii PDL şi UDMR.

Acest act normativ este strâns legat de o altă lege aflată în vigoare, Legea Big Brother (Legea 82/2012), care venea să transpună în legislaţia naţională o directivă europeană emisă în 2006, după atentatele teroriste de la Londra şi Madrid.

Această lege precizează că datele utilizatorilor de comunicaţii electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt reţinute de operatori pentru şase luni. Aceste date reţinute nu vizează, însă, conţinutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul oferă, în schimb, posibilitatea organelor de urmărire penală de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunicaţii electronice.

Între timp, directiva europeană (2006/24/EC) în baza căreia a fost promovată în România Legea Big Brother a fost respinsă de Curtea Europeană de Justiţie pentru motivul că ar reprezenta o imixtiune gravă în drepturile fundamentale privind respectarea vieţii private şi protectia datelor cu caracter personal.

Acest lucru a determinat 40 de parlamentari ai PNL să semneze o propunere legislativă promovată de deputatul Alina Gorghiu pentru abrogarea Legii Big Brother. Iniţiativa lui Gorghiu se află în procesul legislativ, urmând a fi discutată în Senat.

De asemenea, în strânsă legătură cu Legea Big Brother se află şi Legea siguranţei naţionale, care a fost modificată anul trecut în Parlament şi a intrat în vigoare la 1 februarie anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu excepţia conţinutului comunicaţiilor, fără autorizaţie prealabilă din partea judecătorilor. Autorizarea judecătorului se aplică doar în cazul mandatului de interceptare a comunicaţiilor.

Astfel, abrogarea Legii Big Brother ar afecta prevederi ale Legii siguranţei naţionale. În schimb, promovarea proiectului Guvernului privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay ar facilita activitatea serviciilor de informaţii şi a organelor de cercetare penală.

sursa: mediafax