Legea salarizării bugetare intră în vigoare de la 1 iulie. Când vor fi aplicate majorările de venit şi care sunt bugetarii vizaţi

Legea salarizării bugetare a for promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi intră în vigoare de la 1 iulie. Însă bugetarii vor avea salariile mărite cu 25% începând din ianuarie anul viitor. Creșterile salariale ar urma să se acorde etapizat, până în 2022.

Vezi şi Legea salarizării, promulgată. Administraţia prezidenţială: Este necesară creșterea veniturilor, dar coaliția de guvernare trebuie să se asigure că legea nu produce dezechilibre

Primele majorări salariale ar trebui să fie de la începutul anului viitor, cu 25%, însă cu excepția medicilor și asistenților medicali, ale căror venituri ar crește de la 1 martie 2018 la nivelul stabilit pentru 2022, iar cele din învățământ s-ar majora cu 20% față de nivelul acordat pentru februarie 2018.

Învăţământ

De exemplu, un profesor debutant de studii superioare din învăţământul preuniversitar ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învățător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru șapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei.

Un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I, tot până în 2022 și 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educație ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător științific ar putea ajunge până la 7.546 de lei.

Sănătate

De pildă, un manager de spital cu peste 400 de paturi va avea până în 2022 un salariu de bază de 14.975 de lei pentru gradul II și 14.257 pentru gradul I. Un medic primar ar avea un salariu de bază de 12.500 de lei până în 2022, iar un medic rezident de anul I ar primi 5.700 de lei. Tot până atunci, o soră medicală debutantă dintr-un spital ar primi 3.610 lei.

Sunt prevăzute şi sporuri pentru lucru în ture (15% din salariul de bază pentru orele lucrate în trei/ două ture; 100% pentru weekend), gărzi (75% din tariful orar al salariului de bază, respectiv 100% pentru zilele libere), condiţii periculoase (spor de 45-85% pentru condiţii deosebit de periculoase; până la 15%, pentru condiții grele de muncă şi stres).

Poliţişti, militari

Personalul militar, polițiștii, funcționarii cu statut special din administrația penitenciarelor, dar și personalul civil care lucrează în condiții de pericol vor putea primi prime pentru condiții periculoase de muncă, în funcție de gradul concret pe periculozitate: spre exemplu, pentru locurile de muncă deosebit de periculoase se prevăd creșteri salariale între 37-50%.

Sporurile în funcție de condițiile periculoase de muncă se regăsesc în proiect la nivelul de 15%, iar pentru munca cu grad ridicat de risc se prevede o compensație de până la 30% la salariul de bază.

Justiţie

Judecătorii și procurorii vor avea dreptul la indemnizații de încadrare proporționale cu vechimea lor în muncă, cu nivelul instanței unde lucrează, dar și cu funcția deținută.

Proiectul prevede un spor de risc și suprasolicitare (neuropsihică) de până la 25% pentru judecători și procurori, dar și pentru magistrații-asistenți, membri Consiliului Superior al Magistraturii și personalul de specialitate, precum și un spor de până la 5% pentru a-i încuraja să păstreze confidențialitatea.

Un judecător de la ÎCCJ ar ajunge la un salariu de 26.250 de lei până în 2022, dacă are peste 20 de ani vechime în funcție, iar un judecător cu grad de curte de apel ar ajunge la 23.000 de lei. Un judecător stagiar ar primi o indemnizație lunară de 8.149 de lei, iar un auditor de justiție de anul I ar avea un salariu de 6.582 de lei până în 2022.

Cât despre procurori, unul cu grad de curte de apel și peste 20 de ani vechime în muncă ar primi 21.238 de lei, în timp ce unul cu grad de judecătorie și între trei și cinci ani de vechime în funcție ar avea 10.637 de lei (gradația I). De asemenea, un procuror stagiar ar pleca de la salariul de 7.761 de lei în 2022.

Preoţi

O creștere uriașă este prevăzută în proiect pentru mai marii bisericilor, respectiv de 65% din indemnizațiile stabilite potrivit legii pentru funcțiile de demnitate publică (este vorba de personalul din conducerea cultelor religioase asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică). De asemenea, pentru cei care lucrează în bisericile cu venituri reduse se va putea acorda un sprijin de 80% din salariile de bază.

Cei care dețin titlul științific de doctor și care lucrează efectiv în domeniul pentru care dețin titlul vor putea primi o indemnizație lunară de 50% din nivelul salariului minim (la acest moment, salariul minim e de 1.450 de lei, ceea ce înseamnă că indemnizația ar fi de 725 de lei lunar).

Un preot cu gradul I ar avea un salariu de 4.000 de lei până în 2022, iar un preot debutant ar primi 3.550 de lei.

Munca suplimentară și bani de vacanță

Cei care fac ore suplimentare vor putea primi, în principiu, dreptul la ore libere plătite în următoarele 60 de zile, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci vor fi recompensați în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/ indemnizație/ soldă etc.

De asemenea, cei care lucrează în zilele de sărbătoare legală, sâmbăta ori duminica sau în orice alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, vor avea dreptul la compensarea acestei munci cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Vor putea primi un spor de 100% în decursul lunii următoare, dacă orele libere nu se pot oferi în termenul stabilit.

Condiția pentru ca salariații să poată primi acest sporuri este însă ca șeful ierarhic să fi ordonat efectuarea de ore suplimentare în scris, iar maximul de astfel de ore efectuate anual este de 360.

„Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţă. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Valoarea anuală a indemnizaţiei de vacanţă este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic (…) Indemnizaţia de vacanţă nu se acordă
persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite”, scrie în proiect.

sursa: avocatnet.ro