Apelurile telefonice repetate și hărțuirea online pot atrage un ordin de protecție. Noile măsuri nu vizează doar membrii familiei

Lista faptelor de violență pentru care se poate emite un ordin de protecție. Acesta va putea fi emis în mai multe situații.

Ministrul Justiţiei a anunțat că peste 16.000 de ordine de protecţie au fost emise până la 1 septembrie. S-au înregistrat 160 de cazuri de violenţă domestică pe zi.

Potrivit ministrului, fost extins sistemul ordinului de protecție la:

• toate formele de violență fizică, dar și psihică: hărțuire online, apeluri telefonice multiple, urmărire
• nu e nevoie ca agresorul să fie membru de familie.

Lista faptelor de violență pentru care se poate emite un ordin de protecție: cine îl poate solicita

Poate solicita instanţei (personal sau prin reprezentant legal) emiterea unui ordin de protecţie:

• persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane

Acesta poate fi emis pentru o perioadă de 12 luni. Sunt prevederi dintr-un proiect iniţiat în acest sens de Guvern, adoptat luni de Senat.

Cererea de emitere a ordinului de protecţie poate fi introdusă în numele victimei:

• şi de procuror şi de reprezentantul autorităţii sau structurii competente
• la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor infracţiunilor.

Lista faptelor de violență: 160 de cazuri de violență domestică pe zi

Peste 16.000 de ordine de protecţie au fost emise până la 1 septembrie, a anunțat ministrul Justiției. S-au înregistrat 160 de cazuri de violenţă domestică pe zi.

„160 de cazuri de violenţă domestică pe zi în România. O statistică tristă pe care trebuie să o oprim!

Extinderea ordinului de protecţie, pentru orice victimă a violenţei de orice fel, adoptată astăzi (luni – n.r.) de Plenul Senatului.

La nivel naţional, până la 1 septembrie, au fost emise 8.629 de ordine de protecţie provizorii (şi 7.814 de ordine de protecţie).

Cu toate acestea, sunt foarte multe femei, care, de frică sau din alte motive, nu au curaj, aleg să-şi ducă suferinţa acasă, singure, tăcute şi în durere. (…)

O societate mai sigură are nevoie de legi solide şi acest proiect este un pas înainte”, a afirmat Alina Gorghiu.

Lista faptelor de violență: situații în care poate fi emis ordinul de protecție

”Legislaţia protejează în privinţa violenţei, prin acest ordin de protecţie, exclusiv partea de familie.

Violenţa domestică se aplică pentru violenţa în cazul membrilor de familie.

Prin acest proiect de lege preluăm acest mecanism al ordinului de protecţie şi îl extindem la orice tip de violenţă din societate, pentru orice tip de agresor.

De exemplu, dacă în curtea unui bloc, în faţa unui bloc, un bărbat care este beat agresează în mod constant unul din vecini, se poate aplica acest ordin de protecţie.

Dacă online te hărţuieşte cineva în mod constant, te ameninţă, îţi intră în telefon, îţi distribuire pozele către absolut oricine altcineva, chiar dacă nu este membru al familiei tale, vei putea beneficia de ordin de protecţie la solicitarea ta”, a explicat Gorghiu, într-o declarație din septembrie.

Lista faptelor de violență – ordin de protecție

Prin acte de violenţă se înţelege:

• orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice
• orice act de violenţă de natură sexuală
• ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere
• fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta
• efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similare

Lista faptelor de violență – hărțuire online

• orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online
• publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim
• accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima
• încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase, să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară
• orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Vezi integral: Legea privind ordinul de protecție

Lista faptelor de violență: durata măsurilor dispuse

„Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia.

Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 12 luni de la tata emiterii ordinului”, prevede un amendament aprobat la comisii.

Potrivit iniţiatorului, raţiunea introducerii reglementării privind ordinul de protecţie este crearea unui instrument juridic eficient.

Acesta să fie similar celui pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. În legislaţia în vigoare, pentru victimele actelor de violenţă, altele decât cele din sfera domestică, există doar protecţie penală.

Noile reglementări cuprind măsuri care vizează respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Sunt vizate dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică al persoanelor care sunt victimele unor acte de violenţă fizică sau psihică.

Prevederile legale vor contribui la identificarea timpurie a acţiunilor sau comportamentelor deviante ale agresorilor şi la aplicarea unor măsuri de prevenţie speciale, destinate acestora.

Măsuri dispuse prin ordinul de protecție

Ordinul de protecţie poate cuprinde una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

• „evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună
• reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuinţa comună
• obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate
• interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic
• obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima
• obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.

Instanţa de judecată poate dispune şi alte măsuri, de exemplu, consilierea psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile legii”, conform expunerii de motive.

Judecata în aceste cauze, de urgență

În proiect se menţionează că judecata în astfel de cauze se face de urgenţă, iar asistarea victimei şi a agresorului este obligatorie.

În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie şi fără citarea părţilor. Hotărârea prin care se soluţionează cererea de emitere a ordinului de protecţie este supusă numai apelului.

Revocarea ordinului de protecţie poate fi solicitată, în condiţiile stabilite de lege, de persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie.

Agresorul poate fi cazat în centre rezidențiale

Dacă a fost luată măsura de evacuare temporară a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă:

• i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat.

Dacă agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial, acesta va fi orientat şi condus de îndată către acesta de către echipa mobilă (art.51 din Legea nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice).

Proiectul legislativ privind ordinul de protecţie va fi dezbătut şi supus votului în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

surse: agerpres.ro, senat.ro