Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

LOTERIA bonurilor fiscale. O nouă extragere, DUMINICĂ, 19 februarie. Participă bonuri emise între 1 și 31 ianuarie 2017


Publicat

loteria bonurilor fiscaleLoteria bonurilor fiscale continuă cu o nouă extragere, duminică, 19 februarie, anunţă Ministerul Finanţelor. Este vorba despre extragerea bonurilor fiscale câștigătoare emise între 1 și 31 ianuarie 2017. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Duminică, 19 februarie 2017, va fi organizată prima etapă, care va consta din extragerea bilelor care vor determina ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Extragerea din prima etapă de selecție a câștigătorilor Loteriei bonurilor fiscale din 19 februarie va fi organizată în studioul TV al Loteriei Române, începând cu ora 15.50. Extragerea va avea două etape:

– etapa I: va fi extrasă bila pentru determinarea zilei bonurilor câștigătoare, cu numere de la 1 la 31;
– etapa II: vor fi extrase 3 bile pentru determinarea valorii bonurilor câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. „Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.

Extragerea va fi realizată cu urnele și bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Comisia de supraveghere va fi formată din câte un reprezentant al MFP, al ANAF și al CNLR. Bilele și urnele vor fi verificate în prezența comisiei înainte de tragere.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

Un bon fiscal este considerat câștigător doar dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul și seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data și ora emiterii precum și numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câștigătoare în prima etapă de selecție, va elibera o copie a acestora cu mențiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenței, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP și ANAF.

În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare.

Dacă în urma centralizării se constată depășirea numărului maxim de 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

În cazul realizării celei de-a doua etape de selecție, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Și această extragere va fi realizată cu urnele CNLR și va fi televizată, data organizării acesteia urmând să fie anunțată ulterior.

Numărul extras în cadrul acestei trageri va fi primul câștigător. Pentru desemnarea celui de-al doilea, se aplică crescător la primul număr extras un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câștigător. Pentru aflarea celorlalți câștigători, pasul se adună succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător.

Dacă se depășește numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câștigător este dat de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referință și numărul unic maxim atribuit. Se continuă aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100. În procesul de aplicare a pasului, numerele câștigătoare sunt eliminate din listă.

După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câștigătoare, acestea vor fi centralizate și transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în „Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticității bonurilor fiscale câștigătoare de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Emisiune a Televiziunii Române, dedicată micii Mănăstiri de la Măgina. Colțul de rai de lângă Aiud

Publicat

Televiziunea Română a prezentat în cadrul emisiunii ”Lumea credinței”, un reportaj dedicat micii Mănăstiri de la Măgina, de lângă Aiud. 

Este un loc mai puțin cunoscut, dar extrem de interesant, prin istoria lui. Reporterii au discutat cu starețul Serafim Cruceanu, dar și cu istoricul Gheorghe Petrov, care a prezentat pe larg istoria lăcașului.

Mănăstirea Măgina este un complex monahal situat la marginea localității cu același nume, din județul Alba. Ansamblul bisericii „Sfânta Treime” a mănăstirii Măgina este inclus în Lista monumentelor istorice din județul Alba.

Biserica mănăstirii a fost construită înainte de anul 1570, conform istoricului Gheorghe Petrov, specialist în arheologia bisericilor și cimitirelor medievale din Transilvania. Informații documentare avem atât din Șematismul de la Blaj, unde este consemnată existența mănăstirii la anul 1611, cât și din însemnarea făcută la data de 15 iunie 1713 pe Cazania lui Varlaam.

La Mănăstirea Măgina a funcționat o școală renumită încă din 1611 (conform istoricului Nicolae Albu, în revista Apulum XIV, 1976, pag.469-470), și este consemnată în decretele imperiale din 24 august 1784 și aprilie 1785, date de împăratul Iosif al II-lea, înscriindu-se între cele 11 școli românești importante din Transilvania, pentru grija sufletelor și învățătura pruncilor.

Este cunoscută și pentru luptele purtate în acest loc în anii revoluției de la 1848-1849 (deoarece mănăstirea era o mică fortăreață apărată de un zid de piatră cu înălțimea de 4 m), între oastea condusă de tribunul Simion Prodan Probul și nobilimea maghiară din Aiud.

În anul 1848, Avram Iancu îl trimite pe tribunul Simion Prodan Probul pentru a organiza o tabără militară la Mănăstirea Măgina, în vederea apărării republicii țărănești din munți.

La 22 octombrie 1849, tabăra de la Mănăstirea Măgina a fost atacată de oastea nobiliară din Aiud condusă de comiții Bánffy și Kemény, care au ars mănăstirea, dar monahii au reușit, în 1855, să repună în funcțiune atât biserica, cât și binecunoscuta școală.

În urma cercetărilor arheologice, în curtea interioară a mănăstirii s-au descoperit 23 de morminte. Inventarul recuperat din morminte se compune din monede medievale de argint din sec. al XVI-lea și al XVII-lea, emise în vremea lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1564), Maximilian II, Matias II, Gabriel Báthory și Leopold I, două cruci pectorale și alte obiecte de cult.

Sursă: Scurt istoric al mănăstirii Măgina – Stareț ieromonah Serafim Cruceanu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Virgil Musta: Sărbătorile de iarnă nu vor mai fi posibile în acest context epidemic. Dacă nu scade rata infectărilor, va fi grav

Publicat

Virgil Musta, șeful Secției de Boli Infecțioase 2 de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, a declarat că îi îndeamnă pe oameni să nu își facă planuri pentru sărbătorile de iarnă, pentru că acestea nu vor fi posibile, în contextul pandemiei.

„Situația de acum va avea efecte și de Crăciun. Vă spun sincer, dacă vom mai avea Crăciun depinde doar de noi. Pentru că, dacă nu scade simțitor rata de îmbolnăvire va fi foarte grav.

Adică, sincer, Sărbătorile de Iarnă, sărbătorile în care teoretic trebuie ca familia să se strângă în jurul pomului de Crăciun, nu vor mai fi posibile în acest context epidemic.

Nu de altceva, dar trebuie să ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă. Iar categoriile cu risc ridicat de îmbolnăvire nu pot fi expuse”, a spus medicul timișorean, la B1TV.

Virgil Musta a mai spus că personalul medical trece printr-o situație extrem de dificilă.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. Ministrul Bode: Progresul fizic este de 95%

Publicat

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat duminică seară că Lotul 1 din Autostrada Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. 

Acesta a fost invitat la Digi24, unde a vorbit despre investițiile în curs de finalizare la infrastructura mare.

”Cei 17 kilometri ai lotului 1 de pe Autostrada Sebeș-Turda, trebuiau să fie finalizați în 2018. În acest moment, progresul fizic este de peste 95%. ab24

În condițiile în care vom avea cel puțin 25 de zile fără intemperii, în condiții meteo favorabile, cei 17 kilometri de autostradă din Sebeș-Turda, Lotul 1, vor fi dați în trafic” a spus ministrul Bode, întrebat ce porțiuni de autostradă vor fi inaugurate în acest an.

”De asemenea, Râșnov-Cristian, 10 kilometri din Comarnic – Brașov, are termen de finalizare în acest an și se va finaliza în acest an” a adăugat acesta.

Citește și: VIDEO REPORTAJ: Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A10, între Sebeș și Alba Iulia. Care sunt șansele să fie deschis în acest an

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000)

Constructor: Impresa Pizzarotti

Valoare: 541.73 mil lei (fără TVA)

Contract: semnat în 2014

Lucrări începute: decembrie 2014

Stadiu fizic / stadiu financiar (octombrie 2020): 95% / 82,37%

Deschiere (în folosință): (estimat) 31 decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Europarlamentar austriac: Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, pe când cele românești sunt ”fantastice”

Publicat

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz a făcut o comparație între roșiile românești și cele olandeze. Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, a spus acesta, pe când cele românești sunt ”fantastice”.

„Nu știu dacă ați văzut cum cultivă roșii acolo (în Olanda – n.red.). Le cultivă în sere, deci ai zone întregi acoperite de sere, cu lumină artificială, pentru că nu au destulă lumină solară pentru a produce roșii bune, roșiile au lăstari de opt metri, deci produc, produc, produc…, producția pe metru pătrat este uriașă, dar poți atinge astfel de perfomanță doar cu fertilizatori artificiali, cu multe pesticide, deci obțin produse complet golite de calitățile naturale.

Și de aceea sunt fără gust, arată fantastic, dar ar putea fi la fel de bine să fie mere”, a declarat europarlamentarul într-un interviu pentru Digi24.

Întrebat dacă a gustat o roșie românească, Thomas Waitz a spus că a avut ocazia să cumpere dintr-o piață locală din România și „au fost fantastice”.

„Ceea ce am observat în mai multe țări, și în Olanda, Belgia, Germania, țările scandinave, este că oamenii au început să înțeleagă că roșiile pot avea un gust diferit. De aceea vezi, chiar și în marile lanțuri de magazine, multe soiuri diferite de roșii, cum nu am mai văzut în ultimii 50 de ani.

Roșii, portocalii, cu dungi, verzi, deci aceste tendințe evoluează și asta le oferă șanse noi producătorilor de talie medie, pentru că nu ai cum să produci aceste tipuri de roșii în vechea manieră de tip industrial, cum e cazul roșiilor olandeze de care vorbeam. Deci, sunt noi oportunități comerciale, inclusiv pentru țări ca România”, a spus Thomas Waitz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate