Luna Martie– Începutul Primăverii. Luna în care natura renaște, tradițiile prind viață, iar oamenii își fac planuri pentru noul an

Martie este prima lună a primăverii în emisfera nordică și este asociată cu renașterea naturii, începutul unui nou ciclu de viață și numeroase tradiții culturale și religioase. Numele lunii provine din latinescul Martius, fiind dedicat zeului Marte, protectorul agriculturii și al războiului în mitologia romană.

Luna martie este o perioadă de tranziție, de reînnoire și speranță. Este momentul în care natura renaște, tradițiile prind viață, iar oamenii își fac planuri pentru noul an. Fie că ne bucurăm de tradițiile românești, de simbolismul primăverii sau de sărbătorile religioase, martie rămâne o lună plină de semnificații.

Martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. În tradiţia populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1. Semnificația Lunii Martie

Martie este luna în care ziua începe să crească considerabil, iar temperaturile încep să urce. Aceasta marchează echinocțiul de primăvară (20-21 martie), momentul în care ziua și noaptea sunt egale ca durată, simbolizând echilibrul și armonia naturii. În această perioadă, în multe culturi se celebrează începutul unui nou an agricol.

2. Tradiții și Sărbători în Martie

1 martie. Ziua babei Dochia

La 1 martie, este ziua Evdochiei, în calendarul ortodox. Este o femeie martir, numită şi Dochia.

Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine. Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor. De asemenea, să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.

Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele. Lâna s-a colorat în roşu. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.

Mărțișorul – 1 Martie

Una dintre cele mai iubite tradiții din România, Republica Moldova și alte țări balcanice este oferirea mărțișorului – un șnur alb-roșu, simbol al primăverii, al norocului și al speranței. Conform tradiției, femeile primesc mărțișoare de la bărbați și le poartă toată luna martie.

Mărţişorul, unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, sugerează renaştere, puritate şi dragoste.

Făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – de acesta, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal. Mărțișorul este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În anii bisecți, și bărbații primesc mărțișoare.

Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire. Roşul semnifică iarna, iar albul – primăvara.

Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia. Culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru.

 Ziua Femeii – 8 Martie

Aceasta este o zi internațională dedicată femeilor și mamelor, marcată prin oferirea de flori și cadouri. Pe 8 Martie se celebrează și lupta pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceștia au fost martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Tradiția spune că, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele. Acestea durează până în data de 17 martie. Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt:

• Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian
• Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie
• Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu
• Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

În această zi, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Tinerii sar peste focuri, ca purificare a trupului. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Cine nu respectă sărbătoarea, va suferi 40 de zile.

Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Femeile fac mucenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină. Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Echinoctiul de Primăvară: 20-21 Martie

Echinocțiul de primăvară marchează oficial începutul primăverii astronomice. În multe culturi, echinocțiul este legat de sărbători tradiționale, cum ar fi Nowruz (Anul Nou Persan).

Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc. Ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată. Anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare. Începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere. Cea a nopţii va fi în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna. Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, prin decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013. Se urmărește creșterea gradului de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.

În această zi se plantează arbori și se organizează evenimente pe teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului. Exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri.

Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă

• pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic
• ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water.

Buna Vestire -25 Martie

Sărbătoare creștină importantă, Buna Vestire comemorează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. Este una dintre zilele cu dezlegare la pește din timpul Postului Paștilor.

Numită Buna Vestire sau Blagoviștenia, de această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui. Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.

De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toți oamenii

• îmbrăcați în haine curate, veseli, cu bani în buzunare și cu stomacul plin.

Dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău. Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

 Trecerea la Ora de vară- 30 martie

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii, 30 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (26).

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Aspecte climatice ale lunii Martie

Martie este o lună de tranziție, caracterizată de schimbări bruște de temperatură. În unele regiuni, poate fi încă frig, cu episoade de ninsoare, în timp ce în altele primăvara își face deja simțită prezența.

Temperaturile medii variază între 0°C și 15°C în Europa Centrală și de Est.

Vânturile puternice și ploile frecvente sunt obișnuite în această perioadă.
Ziua începe să fie mai lungă, având în medie 12 ore de lumină solară spre finalul lunii.

Vremea în luna martie. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza meteo pe patru săptămâni, până în 24 martie.

Vremea în săptămâna 24 februarie – 2 martie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice. Vor fi și ușor mai ridicate în cele vestice, nord-vestice și central. În rest, vor fi apropiate de cele normale.

Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane și în extremitatea de sud-est a țării.

Vremea în săptămâna 3-9 martie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile vestice, nordice și centrale. În rest, vor fi în general apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.

Vremea în săptămâna 10-16 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice, nord-vestice și la munte.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.

Vremea în săptămâna 17-24 martie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

Simbolistica lunii Martie

• Culoarea lunii: Verde și galben, simbolizând reînnoirea naturii.
• Floarea lunii: Narcisa – un simbol al renașterii și al speranței.
• Piatra prețioasă a lunii: Acvamarinul – piatra curajului și a clarității mentale.

Superstiții și obiceiuri populare

Se spune că vremea din luna martie poate prevesti restul anului. Dacă este frig și ploios, vara va fi una ploioasă.

În folclorul românesc, există Babele (1-9 martie), zile cu vreme schimbătoare, asociate cu legenda Babei Dochia. Fiecare persoană își alege o zi din acest interval, iar vremea din acea zi îi poate arăta cum va fi anul său.

Pe 9 martie, de Mucenici, gospodinele prepară mucenici muntenești (fierți cu nucă și scorțișoară) sau moldovenești (copți și unși cu miere).

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole – aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat. Se ”retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară.

În tradiţia populară se crede că

• în câte zile din luna martie va fi cer întunecat
  • în tot atâtea zile din cursul anului va ploua.
• în câte zile va fi rouă
  • în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august.

Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu.

Luna Martie în istorie și cultură

• În Roma Antică, martie era considerată începutul anului nou, fiind dedicată lui Marte, zeul războiului.
• În Evul Mediu, martie era o lună importantă pentru agricultură, deoarece fermierii începeau lucrările câmpului.
• În literatură și artă, martie simbolizează începuturile, transformările și reînnoirea.