Lunea Sfântului Duh – Semnificații, tradiții și credințe populare în a doua zi de Rusalii. Ce nu ai voie să faci

În calendarul ortodox, a doua zi după Duminica Rusaliilor, cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfântului Duh, are o semnificație teologică aparte: este dedicată în mod special Duhului Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi. Anul acesta, această zi este sărbătorită pe luni, 9 iunie 2025 și face parte din perioada liturgică a Penticostarului, care începe la Paște și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților (15 iunie).

Lunea Sfântului Duh – a treia persoană din Sfânta Treime nu este doar o extensie a Rusaliilor, ci o zi cu adânci semnificații dogmatice, în care Biserica și tradiția populară românească se întâlnesc într-o sărbătoare a harului, a curățirii sufletului și a ocrotirii divine.

Vezi și Calendar creștin-ortodox iunie 2025: Sărbătorile religioase, posturi, zile de dezlegare la pește și alte rânduieli bisericești

Într-o lume tot mai grăbită, această zi ne îndeamnă să ne reamintim de prezența lucrătoare a Duhului Sfânt în viața noastră, de echilibrul între credință și natură, între rugăciune și înțelepciunea străbună.

Ce semnifică Lunea Sfântului Duh

Deși Duhul Sfânt este sărbătorit în mod solemn în ziua de Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli), Lunea Sfântului Duh are rolul de a sublinia teologic lucrarea Sa distinctă în viața Bisericii: este Dătătorul de viață, cel care sfințește, luminează, inspiră și călăuzește pe calea mântuirii.

Această sărbătoare întărește învățătura că mântuirea este opera întregii Sfinte Treimi – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Potrivit deciziilor Sinodului II Ecumenic de la Constantinopol (381), Duhul Sfânt este „deopotrivă închinat și mărit împreună cu Tatăl și cu Fiul”, respingându-se erezia care îl considera doar o creatură.

Tradiții și obiceiuri românești în a doua zi de Rusalii

Lunea după Rusalii este profund înrădăcinată și în tradiția populară românească, unde sacralitatea zilei se împletește cu credințe și obiceiuri de protecție față de forțele răului:

Ramurile de tei, plop, nuc sau stejar sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite. După slujbă, sunt puse la icoane sau în gospodării pentru a alunga relele, bolile și grindina.

Teiul are o valoare simbolică specială – se crede că apără ogorul și casa de „iele”, ființe fantastice capricioase și periculoase, asociate cu perioada Rusaliilor.

Alte plante de leac cu rol ritualic includ pelinul, murele și socul, culese în această perioadă considerată încărcată de forță vindecătoare.
Se mai păstrează și astăzi superstiția că:

Nu este bine să muncești, să lucrezi pământul sau să desfășori activități grele în gospodărie.

Nu este recomandat să te aventurezi singur prin păduri, la răscruci sau să dormi sub cerul liber — locuri în care se spune că pot umbla ielele și spiritele necurate.

Superstiții în a doua zi de Rusalii

Aceste superstiții, deși nu au bază canonică în religia ortodoxă, reflectă un profund respect față de sacru și față de forțele nevăzute, amestecând credințe păgâne precreștine cu tradiții ortodoxe. Ele continuă să trăiască în memoria populară, mai ales în mediul rural, ca parte a identității și spiritualității românești.

• Nu se muncește

Se spune că lucrul în gospodărie sau la câmp aduce ghinion sau pedepse din partea „ielelor”. Cine sapă, coase, spală sau taie în această zi, poate suferi pagube, boală sau accidente.

• Nu e bine să mergi singur prin păduri sau la răscruci

Locurile izolate, umbroase sau misterioase sunt evitate, fiind considerate zone în care pot apărea ielele, spirite feminine considerate capricioase și periculoase. Se crede că acestea pot răpi, pocni sau înnebuni pe cel care le întâlnește.

• Evită să dormi sub cerul liber

Se crede că somnul afară, mai ales la umbra pomilor sau în zone cu energie „necurată”, expune omul influenței duhurilor rele.

• Nu se ceartă cu nimeni

Cine intră în conflict sau folosește cuvinte grele în această zi „își strică norocul” și atrage necazuri în casă. Lunea Duhului Sfânt trebuie petrecută în liniște, armonie și rugăciune.

• Ramurile de tei sfințite nu trebuie aruncate

Acestea sunt considerate obiecte de protecție împotriva fulgerelor, grindinii și spiritelor rele. Se păstrează la icoane, în poduri, grajduri sau în locuri importante ale gospodăriei.

• Nu se intră în apă curgătoare

În unele regiuni, se spune că apele curgătoare sunt „stăpânite” de iele în această perioadă, iar cine se scaldă riscă să fie tras în adâncuri sau să se îmbolnăvească.

• Nu se împrumută nimic

Se crede că orice obiect dat sau primit cu împrumut în această zi poate aduce pierderi sau „fură norocul” din casă.

• Se poartă frunze sau plante la brâu ori în sân

În special în zonele rurale, se obișnuia purtarea de frunze de tei, pelin sau usturoi ca protecție împotriva duhurilor rele.

• Copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați

Superstiția spune că ielele răpesc sau „lovesc” copiii neprotejați, motiv pentru care se evită lăsarea lor singuri, mai ales în zone izolate.

Duhul Sfânt – Prezență vie în Biserică și viața omului

Din punct de vedere teologic, această zi ne amintește că Duhul Sfânt este permanent lucrător în Biserică:

• Este prezent în Tainele Sfinte (Botez, Mirungere, Euharistie etc.),
• Lucrează în rugăciunea personală și colectivă,
• Îi inspiră pe credincioși și le întărește credința, speranța și dragostea.

Rugăciune către Sfânta Treime

„Sfântă Treime, Tată, Fiule şi Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate şi Făcătorule a toată veşnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău și ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Fiinţei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă şi har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, împreună cu toţi sfinţii care din veac au bineplăcut Ţie.”