Luni, 26 iunie: Ziua Drapelului Național al României, sărbătorită la Alba Iulia. Ceremonial în Piața Tricolorului

Ziua Drapelului Național al României este sărbătorită luni, 26 iunie la Alba Iulia. Va fi organizat un ceremonial în Piața Tricolorului, unde drapelul va fi înălțat pe catarg.

Vor participa autorități locale, județene, reprezentanți ai Armatei.

Program Ziua Drapelului Național al României – luni, 26 iunie, Piața Tricolorului Alba Iulia

• 9.45 – 09.55  Sfințirea drapelului în Catedrala Reîntregirii
• 9.55 – 10.00  Deplasarea oficialităților în Piața Tricolorului
• 10.00 – 10.05  Prezentarea onorului, salutul Drapelului de luptă și ocuparea locului în dispozitiv
• 10.05 – 10.10  Alocuțiune referitoare la semnificația zilei
• 10.10 – 10.15  Primirea drapelului ce urmează a fi înălțat pe catarg
• 10.15 – 10.20  Rugăciune de binecuvântare a Drapelului României
• 10.20 – 10.25  Înălțarea Drapelului României pe catarg pe acordurile Imnului Național al României.

Participanţi:

• Instituţia Prefectului – Judeţul Alba
• Consiliul Judeţean Alba
• Primăria Municipiului Alba Iulia
• Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Arhiepiscopia Romano – Catolică, reprezentanți ai cultelor religioase
• Unitățile militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia
• Direcția Județeană de Informații Alba
• Direcția Județeană de Telecomunicații Speciale Alba
• Cercul Militar Alba Iulia
• Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Alba
• Asociația Națională a Veteranilor de Război ”Ferdinand I”, filiala Alba
• Asociația  Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, filiala ”Alba Gemina”
• Asociația  Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, filiala ”Avram Iancu”
• Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații
• Asociația Revoluționarilor ”Decembrie 89” Alba Iulia
• Consiliul Județean al Pensionarilor și Persoanelor Vârstnice Alba
• Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia
• Servicii și instituții publice din județul Alba
• Partide politice

Ziua Drapelului Național – semnificații

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iunie.

Drapelul Național — albastru, galben, roșu, de la lance — a fost decretat pentru prima oară simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ”Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.

Tricolorul a apărut în secolul al XIX-lea şi a devenit simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Este urmaş al vechilor steaguri de luptă din Moldova şi Ţara Românească. Pe câmpul de luptă sau în competiţii sportive, ca însemn al statului sau ca dovadă de patriotism, drapelul îi însoţeşte pe români de aproape două secole. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Naţional al României în luna mai a anului 1998.

Istoria Tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848. În forma pe care o are şi în prezent, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară.

Tricolorul, ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia i se atribuie pentru prima oară semnificațiile: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).

Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 atât pentru revoluţionarii din Transilvania cât și pentru cei din Ţara Românească care au arborat steagul ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca, „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”, dar şi simbol de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.

Tricolorul a apărut din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. La începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghica şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în Ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru. Primul decret pentru a prezenta tricolorul ca steag naţional datează de la 14 iunie 1848. Steagul revoluţionarilor de atunci avea aceleaşi culori ca astăzi, dar aşezate orizontal.

În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declara domnitorul.

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.

În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii. „Toate ţările devenite socialiste sau comuniste după al doilea Război Mondial şi-au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. E clar că ele nu aveau nici o legătură nici cu tradiţia stemelor, nici cu heraldica”, arată Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional.

Românii vor decupa stema cu elemente sovietice de pe steag în Decembrie 1989. Îşi recuperau astfel drapelul, după mai bine de 40 de ani în care nu le mai aparţinuse.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848 când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect.