Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Majorarea accizelor pentru benzină şi motorină, aprobată de Guvern. Alte modificări la Codul Fiscal


Publicat

scumpire

benzina, bani, motorinaGuvernul a modificat Codul fiscal, una din măsurile fiscale vizând aducerea ponderii taxelor în prețurile de piață ale carburanților în zona valorilor medii identificate la nivelul Uniunii Europene, transmite Guvernul.

Potrivit unei Ordonanțe adoptate miercuri, accizele pentru benzine și motorină se majorează gradual, în două etapte, cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, și cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017. Aceste niveluri ale accizelor pentru carburanți sunt valabile până în anul 2022, inclusiv.

Măsura este luată în condițiile în care nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro stabilit de Banca Centrală Europeană pentru prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislația Uniunii Europene, motivează Executivul.

“De asemenea, s-a constatat că, deși diminuarea fiscalității efectuată la începutul anului 2017 a vizat reducerea prețurilor de piață ale carburanților, reducerea preconizată a fost atenuată ca urmare a faptului că prețurile fără taxe ale carburanților au înregistrat creșteri astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în prețul carburanților este cea mai redusă din UE, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE.

În ceea ce privește colectarea, din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, față de semestrul I al anului 2016, a rezultat faptul că în primul semestru al acestui an încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767,633 milioane lei”, mai transmite Guvernul.

Potrivit analizei realizate de Ministerul Finanțelor, s-a constatat faptul că deși ponderea taxelor în prețul carburantului este sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană, acest lucru nu este direct corelat cu prețul la pompă al benzinei și motorinei.

De exemplu, în luna iulie 2017, în România, ponderea taxelor în prețul la pompă era cea mai mică din Uniunea Europeană, respectiv 52% din prețul benzinei și 50% din prețul motorinei, în condițiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din prețul benzinei și respectiv 57% din prețul motorinei. Si comparativ cu țările din regiune, ponderea taxelor în prețurile de piața ale carburanților este în prezent mai redusă în România. Cu titlu de exemplu:

Austria – ponderea taxelor în prețurile de piața: 60% în cazul benzinei și 55% în cazul motorinei,

Polonia – ponderea taxelor în prețurile de piața: 57% în cazul benzinei și 54% în cazul motorinei

Bulgaria – ponderea taxelor în prețurile de piața: 53% pentru benzină și 51% pentru motorină.

Alte modificări la Codul Fiscal

O altă modificare de ordin tehnic vizează corelarea bazei de impozitare a contribuțiilor de asigurări sociale cu cea a impozitului pe venit, în legătură cu serviciile medicale sub formă de abonament suportate de către angajatori pentru angajații proprii.

Mai exact, serviciile medicale sub formă de abonament suportate de către angajatori pentru angajații proprii nu vor fi incluse în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în aceeași limită de 400 de euro anual pentru fiecare angajat, similar regimului aplicabil în cazul impozitului pe venit.

Pe lângă aceste modificări, actul normativ clarifică și regulile prin care, la impozitare, veniturile din activități independente se încadrează ca fiind obținute din România sau din străinătate.

De asemenea, se introduce o limitare la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor reprezentând creanțe înstrăinate, în limita unui plafon de 30% din valoarea acestora.

În ceea ce privește impozitul pe reprezentanță aplicat firmelor străine autorizate să funcționeze în România, în vederea administrării unitare a acestuia și eliminării dificultăților practice de prelucrare a declarațiilor fiscale, actul normativ prevede exprimarea în lei a acestuia, menținând nivelul existent al impozitului (valoarea de 18.000 lei reprezintă echivalentul a 4000 euro la cursul de schimb estimat prin prognoza economică a Comisiei Naționale de Prognoză, care a comunicat pentru perioada 2018-2020 un curs de schimb mediu lei/euro considerat constant, respectiv de 4,49 lei/euro).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Eurostat: România, cea mai scăzută creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea

Publicat

bani

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată.

sursa: Agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Va fi zăpadă de Crăciun și Revelion? Prognoza meteo pentru sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022

Publicat

Metorologii spun că luna decembrie 2021, în mod sigur nu va fi acea primă lună de iarnă care să aducă dezamăgiri peste dezamăgiri, dacă este să ne uităm la începuturile de iarnă din anii precedenți.

Tiparul de macro circulație extrem de promițător pare să se transmită și la nivel troposferic și atmosferic astfel încât ne așteaptă o lună decembrie cu multe alternanțe, dar mult mai apropiat de ceea ce ar trebui să fie o primă lună de iarnă.

Vremea în luna decembrie 2021: Context sinoptic

Decembrie, prima lună de iarnă calendaristică, aduce la nivelul țării noastre o pleiadă de fenomene meteo, dintre care cele mai de interes sunt ninsorile și chiar episoadele de viscol (luna decembrie, statistic, poate aduce cel puțin un episod de viscol în țara noastră).

Din punct de vedere al poziționării centrilor barici, luna decembrie, climatologic vorbind, ar trebui să aducă frecvent un cuplaj în dorsala anticiclonului est-european și depresiuni mediteraneene bogate în precipitații.

Acesta este, în fapt, și scenariul tradițional pentru apariția ninsorilor și a episoadelor de viscol.

În același timp, din punct de vedere al circulației maselor de aer, advecțiile de aer rece continental polar sau chiar arctic determină apariția episoadelor de ger, cu valori de temperatură și sub –10, –15 grade.

Contextul sinoptic al acestui decembrie l-am început cu o serie de depresiuni mediteraneene care au avansat spre țara noastră, aducând astfel și mult așteptatele precipitații, sub toate formele.

Iar această situație se păstrează până la finalul acestei săptămâni, după care, în săptămâna 13 – 20 decembrie vedem o intensificare a anticiclonului est-european spre țara noastră, iar săptămâna 20 – 27 decembrie vedem un blocaj anticiclonic poziționat în zona insulelor britanice.

Ultima săptămână din an ne găsește cu o slăbire a regimului anticiclonic, care ar putea permite și avansul unor depresiuni mediteraneene spre țara noastră.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021:Temperaturi

Din punct de vedere al regimului termic, lina decembrie va fi o lună apropiată de normal prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, zonele montane și ușor mai caldă  (abateri pozitive de 1 – 1.5 grade) prin Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea.

Defalcat pe săptămâni, avem următoarea distribuție a abaterilor termice:

  • Săptămâna 06 – 13 decembrie vine cu un regim termic normal Banat, Crișana, în timp ce în restul țării va fi mai cald decât normalul perioadei.
  • Săptămâna 13 – 20 decembrie va fi mai caldă decât normalul în toată țara pentru ca, începând cu 20 decembrie să vorbim de o vreme mai rece în toată țara
  • tendință care se va păstra ți în ultimele zile din decembrie și primele din ianuarie 2022, mai ales în zonele montane, Banat, Crișana, Dobrogea în timp ce în restul țării vom avea valori termice apropiate de normal.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021: Precipitații

Începutul de lună de decembrie a adus precipitații în toată țara, grație unor depresiuni mediteraneene, iar acest lucru se va păstra și pe tot parcursul acestei săptămâni, care va aduce, astfel, un regim pluviometric excedentar în toată țara.

Intervalul 20 – 27 decembrie vine cu un deficit de precipitații pentru ca ultimele zile din an să vină cu un regim normal pluviometric.

Cantitățile totale așteptate să cadă până la finalul acestei luni vor ajunge la 40 – 50 de l la nivelul întregii țări, iar prin Oltenia, vestul Munteniei, Meridionali, munții Banatului am putea ajunge și la 60 – 70 l/mp. Cele mai mici cantități sunt așteptate prin vestul extrem al Banatului și Maramureșului (20 – 25 de l/mp). Aceste cantități vor caracteriza un regim de excedent în întreaga țară.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie: Ninsori

În ceea ce privește mult așteptatele ninsori, momentan ele rămân de interes doar pentru zonele montane, Transilvania, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, dar modelările celor de la ECMWF estimează că, mai ales după 20 decembrie și în intervalul dintre Crăciun și Anul Nou am putea avea parte de ninsori pe arii extinse la nivelul întregii țări.

Avem Crăciun 2021 cu zăpadă?

Pentru cei care așteaptă cu nerăbdare răspunsul la cea mai importantă întrebare a anului, dacă avem zăpadă de Crăciun și Revelion, toate informațiile de mai sus, puse cap la cap, informații care trebuie luate ca simple estimări, cu un grad de realizare de sub 60% în acest moment, ne spun că da.

Mai ales în ultima decadă a lunii decembrie și cu precădere în intervalul 23 – 28 decembrie, sunt posibile manifestări de iarnă la nivelul întregii țări, care să aducă ninsori, posibil chiar un episod de viscol și un strat de zăpadă inclusiv în zonele joase.

De ce spunem asta? Pentru că avem de-a face cu o slăbire a blocajului anticiclonic din perioada 13 – 20 decembrie, cu o posibilă ciclogeneză care să permită avansul spre țara noastră a unor depresiuni mediteraneene care să cupleze foarte bine cu anticiclonul est european.

Ținând cont și de faptul că temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul perioadei în această ultimă decadă, șansele de zăpadă cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt, cel puțin acum, mai mult decât promițătoare.

sursa: Prognoza Meteo este oferită de Prognoze Meteo – Vremea în România

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Miercuri: Lista drumurilor din județul Alba, pe care sunt amplasate radare ale Poliției Rutiere

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor din județ pe care vor fi amplasate radare ale poliției rutiere, pentru supravegherea traficului. 

Amplasarea radarelor în data de 8 decembrie 2021

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru – Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Absolvirea a zece clase NU este obligatorie de la 1 ianuarie 2022, pentru cei care vor să obțină permisul de conducere

Publicat

Absolvirea a zece clase NU este obligatorie de la 1 ianuarie 2022, pentru cei care vor să obțină permisul de conducere. 

Știrea, veche de peste un an și jumătate, a fost reluată în mai multe ziare centrale cu mențiunea că autoritățile încearcă astfel evitarea analfabetismului printre șoferi.

”Urmare a informațiilor apărute în mediul online cu privire la introducerea învățământului minim obligatoriu de 10 clase pentru obținerea permisului de conducere, vă comunicăm faptul că, în prezent, la nivelul D.R.P.C.I.V. nu există niciun astfel de proiect de modificare a legislației în vigoare” au răspuns autoritățile încă de anul trecut, din august.

Informația a fost publicată chiar pe siteul oficial al instituției, AICI.

Pe siteul MAI exist în dezbatere un proiect de modificare a Codului Rutier, însă obligația absolvirii a 10 clase nu apare printre modificările propuse.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate