Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

UPDATE: Mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, restricţionate. Decizie la Curtea Constituţională


Publicat

curtea constitutionala

Curtea Constituţională a României a dat, miercuri, o decizie prin care mandatele de interceptare pe siguranţă naţională vor fi, practic, restricţionate.

UPDATE: În ziua de 28 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3, art.10, art.11 şi art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, precum şi a dispoziţiilor art.13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 lit.a)-e) și g)-m), art.10, art.11 alin.(1) lit.d) și art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, precum și a dispozițiilor art.13 din același act normativ, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, potrivit CCR.

De asemenea, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.

Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României au următorul cuprins: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut următoarele:

Pornind de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință în drepturile și libertățile persoanei trebuie să fie „prevăzută de lege”, cerință care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate.

Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte.

Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc).

Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curţii de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

surse: stiripesurse.ro, ccr.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

Patru schituri din Arhiepiscopia de Alba Iulia, ridicate la rangul de mănăstire. Printre acestea și schitul de la Râpa Robilor

Publicat

În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului s-a decis ca cinci schituri din Transilvania să fie ridicate la rangul de mănăstire, patru dintre acestea aflându-se în Arhiepiscopia Alba Iulia.

Astfel, Schitul „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator”.

Vatra monahală este situată în vestul municipiului Alba Iulia, la liziera pădurii. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”.

La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar.

De asemenea, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996.

Schitul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Subpiatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Subpiatră. Cătunul Subpiatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani.

Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare.

Potrivit tradiţiei, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii.

De asemenea, Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci”.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești.

Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (trecut și el prin temnița Aiudului) a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului.

În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă, urmând ca acesta să înființeze la Aiud un Schit cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniți toți martirii neamului românesc.

Sursă: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Cod Galben de ceață densă în Alba și alte județe. Vizibilitate redusă sub 200 de metri și izolat sub 50

Publicat

ceata

Meteorologii au emis, duminică dimineaţa, mai multe avertizări de Cod galben de ceaţă densă, pentru judeţele Alba, Timiş, Arad, Cluj, Sibiu şi Harghita.

În județul Alba, localitățile vizate până la ora 10 sunt Cugir, Sebeş, Săsciori, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic. 

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), până la ora 10:00, ceaţa va persista în judeţul Arad, respectiv în localităţile: Pecica, Sântana, Chişineu-Criş, Nădlac, Curtici, Vinga, Macea, Secusigiu, Zimandu Nou, Şimand, Semlac, Sintea Mare, Felnac, Zărand, Şeitin, Iratoşu, Şofronea, Grăniceri, Socodor, Peregu Mare, Olari, Pilu şi Dorobanţi.

De asemenea, vor fi fenomene similare, respectiv ceaţă şi vizibilitate redusă sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri, în judeţul Timiş, în localităţile Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Variaş, Săcălaz, Ciacova, Giarmata, Dudeştii Vechi, Lenauheim, Ghiroda, Peciu Nou, Cărpiniş, Sânandrei, Comloşu Mare, Periam, Satchinez, Orţişoara, Cenad, Giroc, Moşniţa Nouă, Sânmihaiu Român, Teremia Mare, Jebel, Liebling, Lovrin, Biled, Sânpetru Mare, Denta, Cenei, Sacoşu Turcesc, Banloc, Pişchia, Tomnatic, Giulvăz, Uivar, Şandra, Şag, Moraviţa, Saravale, Dumbrăviţa, Voiteg, Becicherecu Mic, Iecea Mare, Dudeştii Noi, Gottlob, Ghilad, Birda, Pesac, Remetea Mare, Checea, Livezile, Foeni, Otelec, Beba Veche, Pădureni, Parţa, Bucovăţ, Valcani şi Giera.

Potrivit ANM, până la ora 10:00 vor fi sub avertizare de ceaţă şi vizibilitate redusă zona joasă a judeţului Cluj, localităţile din judeţul Alba: Cugir, Sebeş, Săsciori, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic, Cut şi mai multe localităţi din judeţul Sibiu, respectiv Sibiu, Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Sălişte, Răşinari, Şelimbăr, Miercurea Sibiului, Gura Râului, Racoviţa, Porumbacu de Jos, Orlat, Poiana Sibiului, Cristian, Turnu Roşu, Sadu, Şura Mică, Tilişca şi Poplaca.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea covârşitoare a europenilor doresc renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an

Publicat

ceas

Sâmbătă spre duminică s-a schimbat ora astfel încât cine s-a trezit odihnit la ora 8, de fapt a dormit o oră în plus. Europenii nu sunt încântați de schimbarea de două ori pe an a orei, arată un sondaj al Comisiei Europene. 

Cu toate acestea, sunt puţine şanse ca înainte de 2022 Uniunea Europeană să renunţe la schimbarea de două ori pe an a orei, deşi acest lucru era iniţial programat pentru 2019, iar 84% dintre europeni sunt în favoarea măsurii, scrie Politico.

Comisia Europeană a lansat un sondaj în 2018, în urma căruia 84% din cei peste 4 milioane de europeni chestionaţi au spus că nu mai vor să îşi dea înainte şi înapoi ceasurile. Cei mai mulţi cetăţeni europeni care au răspuns erau din Germania, dar cu toate acestea preşedinţia germană a Consiliului UE nu a făcut prea mulţi paşi pentru a mişca înainte acest dosar.

Potrivit sondajului din 2018, 78% dintre români sunt la rândul lor de acord cu anularea schimbării orei.

În acest moment, instituţiile europene se acuză una pe alta de blocarea demersului.

Ultima dată când subiectul a fost discutat de diplomaţii europene a fost în timpul preşedinţiei finlandeze, care a succedat preşedinţia României din 2019. De altfel, Finlanda a fost şi ultima ţară din bloc care să impună schimbarea orei în 1981, iar Guvernul a transmis că vrea ca ţara să treacă la ora de iarnă permanent.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Barbarians, noul serial de senzație lansat de Netflix. Confruntarea epică dintre Imperiul Roman și populațiile germanice

Publicat

O nouă serie originală Netflix, Barbarians (Barbaren), tocmai a fost lansată pe platforma de streaming în 23 octombrie. Un serial numai bun de umplut un weekend ploios de toamnă. 

Produs în parteneriat cu Gaumont, Barbarians readuce privitorul în epoca romană în regiunile nordice ale Europei pe care acum le numim Germania și promite să fie noua senzație pentru amatorii de seriale Netflix.

Un ofițer roman este prins între imperiul măreț care l-a crescut și oamenii propriului trib, iar loialitățile sale contradictorii duc la o înfruntare istorică teribilă. Un conflict consumat în două limbi: germană și latină, un lucru mai puțin obișnuit.

Situat în anul 9 d.Hr. Germania, Barbarii sunt o dramatizare a evenimentelor care au dus la bătălia pădurii Teutoburg, în care triburile germanice s-au confruntat cu trei legiuni ale Imperiului Roman.

Această bătălie este privită ca fiind esențială, deoarece a oprit expansiunea romană în nordul Europei. Cu toate acestea, la bază, seria este despre prietenia a trei copii germani, care au fost separați în timpul ocupației romane și care se regăsesc, ani mai târziu.

Există conflicte, lupte brutale cu sabia, corăbii sângeroase, mitologie folclorică și o intrigă de dragoste de care fanii seriilor Game of Thrones și Vikings se vor bucura cu siguranță. Această serie istorică este o poveste captivantă de răzbunare și trădări.

Este primul serial istoric german de la Netflix și primul proiect Netflix de la Gaumont GmbH, o filială a companiei franceze Gaumont SA. În film, romanii vorbesc în limba latină, un lucru destul de interesant și inedit.

Gaumont a mai lucrat cu Netflix la producții precum Narcos și Hannibal, dar Babarians este primul proiect german care a fost lansat.

Seria a fost creată de Arne Nolting și Jan Martin Scharf, care au co-scris scenariul împreună cu Andreas Heckmann. Barbara Eder a regizat primele patru episoade și Steve St. Leger ultimele două din serie.

Potrivit producătorului Sabine de Mardt, semnificația istorică a bătăliei s-a dovedit a fi un fundal ideal pentru drama care se desfășoară între cei trei prieteni din copilărie.

Barbarians este o serie excelentă care dezvăluie un eveniment istoric esențial în Europa printr-o poveste captivantă de dragoste, prietenie, trădări și răzbunare. Cu doar șase episoade, care se încheie cu un fel de cliffhanger, veți fi mâncărimi pentru sezonul următor pentru a afla ce se va întâmpla în continuare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate