Martie 2024, o lună a extremelor. Zile foarte călduroase, dar și perioade reci. Prognoza ANM

Martie 2024 este o lună a extremelor, cu zile foarte călduroase, dar şi perioade reci. Anunțul a fost făcut de directoarea generală a Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.

În Alba, în acest weekend temperaturile vor urca până la 17-18 grade Celsius. Luni, 25 martie va fi însă frig și va ploua. Apoi va fi un nou episode cu vreme foarte caldă: temperaturile vor ajunge la 23 de grade, în weekendul viitor.

Vremea în Transilvania și în țară până la sfârșitul lunii martie: Câteva episoade de iarnă. Prognoza meteo pe regiuni

Martie 2024, o lună a extremelor

„Observăm luna martie o lună a extremelor, în continuare, de la zile foarte călduroase, la perioade mai reci. Observăm perioade scurte, reci.

Dar la sfârşitul acestei săptămâni inclusiv în zona în care ne aflăm (Harghita – n.red.) temperaturile vor depăşi, din nou, 10-15 grade. În condiţiile în care în această dimineaţă am avut doar 1-2 grade, chiar temperaturi negative în zonele depresionare din estul Transilvaniei.

VREMEA până în 15 aprilie. Variații mari de temperatură, zile cu ploi sau ninsori. Prognoza meteo pe patru săptămâni

Fapt care confirmă alternanţa şi tendinţa evidentă a acestei alternanţe şi a amplitudinilor termice din ce în ce mai evident”, a declarat Elena Mateescu, potrivit Agerpres.

Cel mai călduros an

Aceasta a reiterat faptul că anul 2023 s-a confirmat a fi cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră. Iarna 2023-2034 este cea mai caldă iarnă din istorie.

„Anul 2023 s-a confirmat, atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial, ca fiind cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Vorbim, cel puţin la nivelul României, de perioada 1900 şi până în prezent. Iarna 2023-2024 s-a confirmat, de asemenea, a fi cea mai caldă iarnă din istorie.

Vorbim de o lună februarie cu cea mai mare abatere pozitivă, de 7 grade Celsius, pentru o lună februarie de când se fac măsurători meteorologice în ţara noastră. Fiind, de altfel, şi cea mai mare abatere din toate lunile anului înregistrate în istoria măsurătorilor meteorologice”, a precizat directoarea ANM.

Secetă

Elena Mateescu a vorbit şi de fenomenul secetei, de importanţa implementării de măsuri şi de schimbarea tehnologiilor agricole.

„Trebuie să vorbim şi de fenomenul de secetă, pentru că iarna nu a fost una bogată în precipitaţii.

Traversăm o perioadă de secetă la finalul perioadei de acumulare a apei în sol.

Problematica este una complexă, trebuie să operaţionalizăm măsuri, să schimbăm tehnologiile agricole, să ne adaptăm la ceea ce înseamnă mersul vremii şi al climei. Să ţinem cont de ceea ce înseamnă fiecare record înregistrat în perioada curentă, care depăşeşte recordurile înregistrate anterior.

Inclusiv la nivelul Organizaţiei Meteorologice Mondiale se spune că ne aflăm deja într-un prag de alertă de cod roşu, având în vedere că ultimul deceniu este cel mai cald de când se fac măsurători meteorologice şi vorbim de perioade mai mari de 100 de ani”, a subliniat ea.