Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: „Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Legea salarizării nu se modifică”


Publicat

Regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit, afirmă ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Aceasta a mai explicat că nu este necesară modificarea Legii salarizării, potrivit Agerpres.

„Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmplă, din păcate, în continuare, în foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar în alte cazuri scade de la 1.500 la 1.300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor”, a scris miercuri Lia Olguţa Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a subliniat că nu Ministerul Muncii sau Parlamentul României trebuie să decidă ce specializare este mai importantă şi „merită mai multe sporuri”, această decizie intrând în atribuţiile Ministerului Sănătăţii.

„În Ministerul Muncii s-a lucrat la o <lege cadru> a salarizării, prin aceasta urmărindu-se nişte principii cum ar fi <la muncă egală salarii egale>. Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau îngrijitoarea (…) să aibă acelaşi salariu şi dacă lucrează în Învăţământ, în Inspectoratele de Poliţie sau în Sănătate. Pentru cazurile excepţionale, cum ar fi Sănătatea, unde îngrijitoarea lucrează printre bolnavi şi are o meserie, în mod evident, mai riscantă, dar al cărei risc nu îl pot aprecia cei care elaborează o lege cadru, ci doar specialiştii din instituţii cu atribuţii, s-a luat decizia ca ministerele de resort, în acest caz Ministerul Sănătăţii, să elaboreze un <Regulament de sporuri>. Nu au cum să decidă cei din Ministerul Muncii sau Parlamentul României (pentru ca legea e iniţiată de parlamentari) ce specializare e mai importantă şi merită mai multe sporuri, de exemplu secţiile de boli infecţioase faţă de cele de boli interne”, precizează ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, plafonarea la 30% a sporurilor, care exista şi în vechea lege, dar nu s-a aplicat, a fost decisă în contextul în care cheltuielile de salarizare în Sănătate creşteau lunar cu 100 de milioane de lei şi, în cazul unor spitale din Bucureşti, s-a constatat că secretara avea spor mai mare decât doctorul.

sursa: digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Miercuri, 27 ianuarie: Unde îi așteaptă echipajele de poliție, pe șoferii din Alba. Amplasarea radarelor pe drumurile din județ

Publicat

Inspectoratul Județean de Poliție Alba a făcut publică amplasarea radarelor în data de 27 ianuarie 2021, pe drumurile din județ. 

Polițiștii recomandă prudență și adaptarea vitezei la condițiile de trafic.

Amplasarea radarelor:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Statutul prefectului, modificat în ședința de guvern de miercuri. Coaliția și-a împărțit prefecturile. Ce se schimbă în Alba

Publicat

Statutul prefectului va fi modificat în ședința de guvern de miercuri. Prefecții și subprefecții vor putea fi membri ai partidelor politice, având funcții de demnitate publică. Până acum prefecții și subprefecții nu aveau voie să fie membri de partid, chiar dacă numirea acestora s-a făcut tot pe criterii politice.

Guvernul aprobă în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică.

Documentul poate fi văzut integral AICI:OUG-STATUTUL PREFECȚILOR

Cu o zi înainte partidele din coaliția de guvernare și-au împărțit prefecturile. Ludovic Orban, șeful PNL a anunțat că  PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

”Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare.

Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, conform Agerpres.

Potrivit modificărilor propuse, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.

„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.

Coaliția de guvernare și-a împărțit prefecturile, a anunțat, marți, Ludovic Orban, șeful PNL. Astfel, PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

PNL Alba va păstra funcția de prefect și una dintre funcțiile subprefect, iar USR cea de-a doua funcție de subprefect (post neocupat în prezent, dar existent în organigramă) potrivit unor surse din coaliție.

Surse politice au declarat pentru Alba24 că actualul prefect, Nicolae Albu, își va păstra cel mai probabil funcția. Subprefectul numit de liberali va fi cel mai probabil Voicu Paul, fostul viceprimar al municipiului Alba Iulia.

Din partea USR PLUS, nu este clar cine ar putea ocupa cel de-al doilea post de subprefect. Reprezentanții alianței comunică foarte puțin, după alegeri.

„PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Nu e blocaj. Trebuie adoptat statutul prefectului. Ştiţi foarte bine decizia la nivelul coaliţiei ca prefectul să fie cu adevărat reprezentant al Guvernului, adică statutul prefectului să fie de funcţie de demnitate publică. Am început discuţiile. Într-o săptămână, două cred că vom finaliza şi negocierile legate de prefecţi şi subprefecţi, astel încât să fie aşezarea la guvernare finalizată.

Obiectivul nostru e săptămâna aceasta să finalizăm evaluarea candidaţilor noştri  pentru secretari de stat, preşedinţi de agenţii, vicepreşedinţi de agenţi, autorităţi, oficii.

Nu e simplu. De exemplu, pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale avem mai multe candidaturi, normal că ne dorim să alegem cel mai bun candidat pe care să îl propunem colegilor noştri”, a afirmat Ludovic Orban, la finalul şedinţei de marţi a Biroului Permanent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a preluat controlul structurilor secrete ale MAI pe fondul unui scandal de filaj

Publicat

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a preluat de la secretarul de stat responsabil cu ordinea publică, Bogdan Despescu, atribuțiile privind coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (serviciul secret al MAI), Direcției Generale Anticorupție (DGA), Corpului de Control al MAI, Direcției de audit a ministerului și Direcției de Comunicare.

Lucian Bode a spus că a preluat aceste atribuții în contextul acuzațiilor lansate de șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, Cristian Ghica, privind filajul unor structuri MAI la adresa a 4 procurori de la Parchetul Capitalei și a adjunctului Poliției Capitalei, Radu Gavriș, surprinși bând o bere pe terasa Hanului Manuc.

Săptămâna trecută, comisarul Radu Gavriș a fost surprins bând o bere pe terasa Hanului Manuc, împreună cu 4 procurori.

Mai multe televiziuni au difuzat imagini de la întâlnirea respectivă. Hanul lui Manuc a fost amendat cu 5000 de lei, inclusiv cele 27 de persoane aflate pe terasa restaurantului, printre care polițistul Radu Gavriș, întrucât spațiul ar fi fost, de fapt, unul închis și ar fi funcționat ilegal.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

27 ianuarie: 75 de ani de la eliberarea Lagărului de la Auschwitz. Povestea unei fotografii care a șocat lumea

Publicat

27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului.

Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară.

La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a altor milioane de persoane de alte naționalități, de către regimul nazist german.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Irina Berenstein şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare de la Auschwitz.  Fiică a unui bijutier, Irina, născută Aron, originară din Alba Iulia, a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune.

Citește povestea ei: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care ţin vie amintirea victimelor genocidului.

Această fotografie îl arată Istvan Reiner, în vârstă de 3-4 ani, din Miskolc, Ungaria, luat din ghetou înainte de a fi deportat în lagărul de moarte de la Auschwitz.

A murit în camera de gazare în 1944, la câteva zile după fotografie.

⁣⁣În momentul în care fotografia a fost făcută, el nu știa încă ce soartă îl aștepta; a pozat fericit pentru aparatul foto, așa cum ar face orice băiat de vârsta lui.

Zâmbetul lui va aminti pentru totdeauna lumii, cum arată imaginea pură a inocenței.

Sursă: TVR.ro, Facebook – WeRemember

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate