Moartea doctorului Constantin Balaban în Zarca Aiudului, condamnat de staliniști pentru ”calomnie împotriva URSS”

”Calomnia” împotriva URSS îți putea aduce, în anii stalinismului, moartea într-o pușcărie comunistă. I s-a întâmplat medicului Constantin Balaban, arestat în așa numitul ”lot al medicilor militari”, arestat în 1959 și mort, doi ani mai târziu, la Aiud.

Constantin Balaban  a fost colonel și medic militar la Spitalul Militar din Constanța. A fost arestat în 9 mai 1959 și condamnat la 16 ani muncă silnică pentru ”crimă de uneltire contra ordinii sociale”.

Vezi și: Mărturii cutremurătoare despre exterminarea lui Iuliu Maniu, acum 66 de ani. ”Spre groapa comună și gloria eternă”

A fost încarcerat la Constanța, Jilava și Aiud unde moare în chinuri la 21 mai 1961. În certificatul de deces se menționează la cauza decesului ”insuficiență renală”.

Grupul de medici a primit în total 92 de ani de detenție în lagărele de exterminare care deveniseră pușcăriile românești.

Lotul medicilor

”În noaptea de 8/9 mai 1959 sunt arestaţi opt şefi de secţie de la Spitalul Militar din Constanţa: Col. Dr. Dumitru Cornăţeanu, care era şi directorul spitalului, Col. Dr. Constantin Balaban (19 mai 1903, Focșani-21 mai 1961, închisoarea Aiud), Col. Dr. Gheorghe Tatoiu, Col. Dr. Valeriu Bacruban, Lt. col. dr. Dumitru Stere, Lt. col. farmacist Ilie Şoşoiu, Mr. Dr. Tiberiu Turculeţ şi Mr. Dr. Ovidiu Dinulescu.

Motivul înscris în actul de acuzare era: „…grupul de medici (…) s-a dedat la acte duşmănoase, calomniind URSS, negând realizările regimului şi partidului nostru, opunându-se colectivizării, fiind de acord cu contrarevoluţia din Ungaria şi împotriva intervenţiei Armatei roşii acolo…”.

Membrii grupului sunt condamnaţi în baza articolului 209 c.p. (uneltire contra ordinii sociale), primind pedepse de la 7 la 22 de ani de închisoare. Pedepsele primite de cei opt membri ai grupului însumau 92 de ani de detenţie. Aceştia sunt eliberaţi în urma decretului de graţiere din 1964, cu excepţia doctorului Constantin Balaban, care a murit în 1961 în penitenciarul Aiud.”

Penitenciarul de la Aiud a fost în perioada regimului comunist unul din locurile în care insalubritatea, frigul, foamea sau lipsa asistenţei medicale au condus la numeroase decese sau îmbolnăviri grave.

În plus, „Zarca” Aiudului (corpul vechi si izolat, „carceră“ în maghiară) „oferea” condiţii şi mai grele celor care refuzau, la începutul anilor 1960, să se încadreze în procesul cunoscut sub denumirea de „reeducare târzie”. Era categoria de persoane considerate periculoase de către administraţie.

Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia. Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.

Informațiile despre Constantin Balaban provin de la Memorialul Sighet, sala Medici în închisoare; Sursă: memorialsighet.ro