MODIFICĂRI majore la salarizarea bugetarilor: Plafonarea sporurilor, grilă pentru administrația locală, spor de performanță

Schimbări majore în salarizarea bugetarilor propuse de Ministerul Muncii, publicate într-un memorandum anunțat pe agenda ședinței de guvern de miercuri.

Principalele modificări sunt plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază, refacerea coeficienților de ierarhizare în funcție de care sunt calculate salariile, o grilă separată pentru angajații din administrația locală, dar și introducerea unui spor de performanță lunar, potrivit unui document publicat de economedia.ro

Principiile majore enunțate în memorandum:

– reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare – 2300 lei;

– introducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;

– plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;

– revizuirea sistemului de acordare a sporurilor :

a) sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;

b) analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante;

– acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;

– implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în acelașii timp, în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată.

DOCUMENTUL poate fi văzut AICI: Memorandum Salarizare Unitara Bugetari

În document se arată că ”În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legii–cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive ale Legii–cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.

Mai mult decât atât, o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară Legii–cadru nr.153/2017.

La nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrative–teritoriale de nivel similar, în condițiile în care nivelul de salarizare al personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică –respectiv administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție administrația publică locală.

Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală.

Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depăși acest plafon.

În acest sens, există excepții pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.

Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantumul sporurilor cu mult mai mare decât altele, cu toate că activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută.

Scopul elaborării noului cadru normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.

Propunerile formulate vor fi analizate și din punct de vedere al impactului financiar, prin raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal–bugetar pe anul 2021.

Față de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare să transmită în termen de 30 de zile, propuneri și observații de îmbunătățire a legislației privind salarizarea în domeniul de competență, în vederea reașezării politicilor salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum.

Facem precizarea că activitățile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite, corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, iar pe parcursul desfășurării etapelor de lucru, se va discuta și cu ceilalți actori implicați, respectiv confederațiile sindicale reprezentative și structurile asociative.”

Raluca Turcan vine cu noi explicații privind modificarile din Legea salarizării

 Într-o postare pe contul său de FB, Ministrul Muncii Raluca Turcan a dat câteva exemple de sporuri „relevante” pentru bugetari care ar putea rămâne în noua lege, respectiv: sporuri pentru activitatea în zone izolate, munca din zilele libere sau activitatea operativă (în cazul polițiștilor care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative).

Principalele modificări sunt plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază, refacerea coeficienților de ierarhizare în funcție de care sunt calculate salariile, o grilă separată pentru angajații din administrația locală, dar și introducerea unui spor de performanță lunar, potrivit memorandumului publicat AICI: Memorandum Salarizare Unitara Bugetari

”(…)plecând de la memorandumul propus de Ministerul Muncii spre discuție în Guvern, trebuie spuse, din nou, câteva lucruri. Este un document de lucru la care fiecare minister vine cu propuneri de salarizare a spus ministrul Muncii.

Este, deci, o discuție care se poartă în Guvern, la nivel de principii, și care urmărește să clarifice haosul din salarizarea din sistemul bugetar și inegalitățile nejustificate dintre salariați pe care chiar PSD le-a creat.

(…) Un alt element în discuție este simplificarea modului de stabilire a drepturilor salariale: cât mai puține sporuri și stabilirea cât mai simplă a salariilor, cu elemente clare. De exemplu: eliminarea sporurilor de „până la”.

(..) la nivelul administrației publice locale, se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrativ-teritoriale de nivel similar.

Așa apar diferențele fără nicio logică între angajați cu aceeași activitate și aceeași pregătire (..)”.

Turcan: Pentru aceeași funcție, aceeași pregătire, sunt acum salarii de bază diferite.

!Un consilier superior gradația 5 în administrația locală are salariul de bază 10 982 lei.

Aceeași funcție – consilier superior gradația 5, în administrația centrală, are salariul de bază 8 982 lei.

Diferența între acești doi oameni cu aceeași funcție, aceeași pregătire și care fac același lucru este de 2000 de lei în favoarea angajatului din administrația locală, fără nicio logică.

Același consilier grad profesional superior (S) angajat într-un județ câștigă 9 775 Ron, iar, în alt județ, exact aceeași funcție este plătită cu 5 492 Ron, cu peste 4 000 de lei mai puțin.

Banii aceștia în plus, pe care statul îi plătește diferit, repet – fără nicio logică – puteau merge la susținerea unui loc de muncă din mediul privat sau la investiții.

În schimb, statul produce discriminare între angajați, favorizând pe unul față de altul. Acesta este produsul salarizării neunitare făcute de PSD.(…)

Ministrul Muncii: NICIUN venit nu va scădea, prin aplicarea acestor principii

Vreau să se înțeleagă foarte clar un lucru, tocmai pentru a pune capăt oricăror intoxicări: NICIUN venit nu va scădea, prin aplicarea acestor principii. Dimpotrivă:

• Vor crește acele salarii care au fost mult lăsate în urmă prin inechitățile legislației adoptate în trecut;

• Salarizarea în sectorul public va deveni unitară, predictibilă și va fi în corelație cu eficiența instituțiilor.

• Plafonarea sporurilor nu înseamnă scăderea sporurilor mai mari de acum, ci reașezarea unei bune părți a sporurilor în salariile de bază.

Sunt sporuri inventate, pentru a crește venitul, nu pentru a recompensa o performanță sau a compensa un risc sau o dificultate care lipsesc în alte activități.

(..)

Există 80 000 de angajați cu salariul minim în sistemul bugetar și este mult mai corect să fie repoziționați în grila de salarizare salariile foarte mici, decât să fie inventate sporuri.

Nu trebuie inventate sporuri pentru a crește artificial venitul, ci trebuie un salariu de bază care să reflecte valoarea muncii” a încheiat Raluca Turcan