VIDEO: Momentul în care primarul Pleșa a sărit ca ars în ședința de CL. Document incomod legat de pasajul subteran de la Stadion

Moment mai puțin obișnuit în ședința Consiliului Local Alba Iulia, de marți, 12 mai 2026. Primarul Gabriel Pleșa a intervenit în timpul ședinței peste o angajată a primăriei, în momentul dezbaterii unor detalii legate de proiectul construirii unui pasaj subteran în zona Stadionului Unirea. 

”Aș avea eu să vă prezint adresa care, din păcate, a sosit doar astăzi pe mailul primăriei...” a spus aceasta, dar a fost întreruptă de Gabriel Pleșa.

”Doamna secretar general, nu prezentați nimica! Da nu trebuie prezentat” a spus primarul, deși i s-a spus că documentul este adresat consiliului local.

El a fost rapid ajutat de consilierul Cornel Sandu: ”Dar noi nu știm să citim?”.

Subiectul a fost închis rapid de Pleșa, care a spus că documentul a fost pus pe grupul consilierilor locali.

De remarcat că nici un consilier local (indiferent de partid) nu a avut nici o reacție la acest moment stânjenitor și nici unul nu a solicitate dezbaterea documentului primit de primărie.

Mai mult, aceștia au votat (cu o singură abținere) proiectul aflat în dezbatere, care privea proiectului „Decongestionare trafic intrare N-V municipiul Alba Iulia DN 74 - construire pasaj subteran zona Stadion Unirea, la intersecția B-dul Republicii și B-dul Revoluției 1989”.

Mai precis au votat aprobarea implementării, a cheltuielilor legate de proiect și înființarea unității de management.

Ce nu voia primarul Gabriel Pleșa să fie dezbătut

Am încercat să aflăm care era documentul primit de consilieri, care nu trebuia dezbătut public și am aflat că este vorba despre o solicitare a Ionelei Gavrilă Paven, cadru didactic la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și fost candidat independent la CL, în 2024.

Aceasta a trimis o solicitare către administrația locală legată de viitorul pasaj subteran din zona Stadion, cu întrebări despre costuri, trafic și impactul pe termen lung.

Autoarea documentului a solicitat clarificări înainte de votul consilierilor locali, invocând dimensiunea financiară a proiectului și implicațiile acestuia asupra mobilității urbane și bugetului municipiului.

Întrebări despre trafic și eficiența investiției: va muta traficul în alte intersecții

O primă categorie de întrebări vizează fundamentarea proiectului din perspectiva traficului.

Se solicită date concrete din studiile de trafic care ar demonstra că pasajul subteran va reduce efectiv timpii de deplasare pe termen mediu și lung.

De asemenea, este ridicată problema lipsei unor comparații cu alte soluții alternative, precum semaforizarea inteligentă, dezvoltarea unor rute alternative sau realizarea Centurii de Nord a municipiului.

Totodată, documentul cere informații despre prognoza creșterii traficului în următorii 10–15 ani și riscul ca investiția să mute blocajele în alte zone ale orașului (chiar apropiate de pasajul respectiv), fără a le rezolva.

În plus, sunt solicitate clarificări privind efectele proiectului asupra traficului din cartierul Micești, zona Stadionului, Bulevardul Revoluției 1989, Bulevardul Republicii și legătura cu DN74.

Un alt punct important îl reprezintă impactul lucrărilor asupra circulației, existând și o întrebare legată de un plan public de management al traficului pe perioada execuției, inclusiv rute alternative, acces pentru locuitori, transport public și intervenția serviciilor de urgență.

Documentul ridică și problema duratei reale a lucrărilor, în contextul unor întârzieri înregistrate la alte proiecte majore din municipiu, precum și mecanismele care ar putea preveni depășirea termenelor și costurilor.

O parte semnificativă a documentului este dedicată aspectelor financiare. Se subliniază că valoarea totală a proiectului depășește 74 de milioane de lei, iar aproximativ jumătate din sumă ar reprezenta contribuția locală și cheltuieli neeligibile.

Autoarea solicită detalii despre sursa finanțării pentru aceste sume, inclusiv dacă vor fi necesare credite sau restructurări bugetare, precum și despre impactul asupra gradului de îndatorare al municipiului, deja estimat la circa 11%.

Este solicitată și o analiză cost–beneficiu accesibilă publicului, care să arate clar câte minute de trafic ar fi reduse, pentru câți utilizatori și la ce cost per beneficiar.

Nu este clar cât de pregătiți sunt reprezentanții administrației locale să răspundă acestor întrebări.

Date despre proiect

Valoarea totală a proiectului este de 74.223.428,94 lei (inclusiv TVA), din care valoare eligibilă de 37.069.141.47 lei cu TVA și valoare neeligibilă (contribuția Primăriei, din bugetul local) de 37.154.287,47 lei cu TVA .

Potrivit referatului de aprobare, rezultatele aşteptate ale proiectului sunt:

• Lungimea traseului pasajului 554,88 m din care lungime pasaj: 299,06 m
• Trotuare executate: 1.817 mp
• Piste de biciclete noi: 1.167 mp
• Stații transport public modernizate: 2 buc
• Zone verzi amenajate: 500 mp
• Iluminare LED adaptivă: 0,71 km
• Un sistem care cuprinde: semaforizare adaptivă cu prioritate pentru transportul public, ITS cu dispecerat conectat, camere trafic + bucle inductive

Obiectivele specifice ale proiectului constau în:

• Realizarea unui pasaj subteran de 299,06 m şi implementarea măsurilor de separare a fluxurilor de trafic, astfel încât să se reducă timpii de aşteptare în intersecţia Calea Moților-Republicii-Revoluţiei cu minimum 40% și timpul de traversare la sub 2 minute, în termen de un an de la finalizarea lucrărilor.
• Reducerea emisiilor de CO2 din aria de influenţă a proiectului cu minimum 35% până în anul 2034, începând cu primul an de operare.
• Creşterea utilizării modurilor de transport sustenabile în aria de influenţă a proiectului, prin majorarea numărului de călători ai transportului public cu minimum 7% (echivalent cu +200 călători/zi) în primul an de operare după finalizarea investiției.
• Extinderea infrastructurii pentru biciclete cu 1,25 km şi creşterea numărului de biciclişti cu minimum 5% în aria de influenţă, la un an de la finalizarea investiției, în vederea creşterii utilizării mobilității alternative în zonă.