MOŞ NICOLAE: Tradiții creştine și mituri în preajma sărbătorii din 6 decembrie

Indiferent de vârstă, cu toții suntem mai buni și ne lăsăm înduioșați, în preajma sărbătorilor de iarnă, de poveștile pe care le auzeam încă de pe vremea copilăriei. Noaptea dinaintea zilei de 6 decembrie este cunoscută ca momentul în care „vine Moş Nicolae”. Povestea darurilor împărţite pe furiș în această noapte începe din vechime.

Vezi și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

Legende şi tradiţii de Moș Nicolae

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți. Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Ca Sfânt, Moș Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiției creștine, el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credință, lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători și practici magice, dedicate în special lupilor și spiritelor morților (strigoi), început la mijlocul lunii noiembrie (Filipii de Toamnă, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lăsatul Secului de Crăciun, Noaptea Strigoilor și Santandrei) și încheiat la începutul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Moș Andrei), specific unui străvechi început de an autohton, probabil Anul Nou dacic.

Mai veche este însă tradiția pedepsirii copiilor neascultători cu nuielușa lăsată în încălțările lor în noaptea de 5/6 decembrie. În nopțile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă, oamenii pot să-l vadă stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Moș Nicolae împarte astăzi, asemănător lui Moș Crăciun, daruri celor mici.

Există obiceiul la sate ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou. Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.

În tradițiile românești, Moș Nicolae are atribuții străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzește Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și caldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută vaduvele, orfanii și fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corabierii, apără soldații pe timp de  război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

Iarna, după spusele multora, începe la Sf. Neculai. Sf. Neculai e un moş bătrân cu barbă albă. Atunci trebuie să-şi scuture negreşit Sf. Neculai barba lui cea albă, adică trebuie să ningă neapărat. Iar când se întâmplă câteodată să fie locul negru, atunci se zice: „Hei, a-ntinerit Sf. Neculai!“ La Sân’ Ion se duce neaua (se înfrânge iarna), dacă a adus-o Sân’ Nicoară cu cal alb, sau, cu alte cuvinte, dacă a venit Sân’ Nicoară pe cal alb, Sân’ Ion va merge pe cal negru, adică va duce iarna (Pamfile, 1997, p. 438).

Când vine Sân’ Nicoară cu calul alb, adecă aduce neaua cu sine, atunci aduce cu sine şi iarna grea, care se înfrânge la Sânt’ Ion (Mangiuca, 1882, p. 33).

Dacă Sân’ Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sf. Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit cu cal negru, atunci iarna va fi lungă (Gherman 4, p. 125).

Se spune că atunci când Sfântul Necolae găseşte Bistriţa neîngheţată, pune pod de gheaţă peste ea (Gorovei, 1995, p. 103).

O altă poveste tradițională de Moș Nicolae relatează întâmplările a trei studenți ce călătoresc către Atena, unde se afla universitatea. Într-o noapte, poposesc la hanul unui om foarte rău, care îi jefuiește și apoi îi omoară, ascunzând apoi rămășițele lor trupești. Se spune că Sf. Nicolae călătorea pe același drum și într-o noapte a hotărât să tragă la acelasi han. În acea noapte, Sf. Nicolae a avut un vis în care îi apăreau faptele oribile ale hangiului și, la trezire, l-a forțat pe acesta să-și recunoască crimele. După ce s-a rugat vreme îndelungată, Sf. Nicolae a reușit să-i readucă la viață pe cei trei studenți. De aceea Sfântul Nicolae este cunoscut ca protectorul copiilor.

Moș Nicolae a fost și va ramane una dintre cele mai frumoase sărbători ale copilariei, legenda lui trăgându-și rădăcinile, dupa cum am văzut în numeroase povești despre faptele bune ale acestuia. Se spune că tinerii și copiii sunt protejați în mod special de Sf. Nicolae, așa că, pe lângă dimensiunea spirituală a acestei sărbători de iarnă, poți retrăi anumite senzații plăcute din copilarie, oferindu-ți ție însăți sau cuiva drag un mic cadou, precum portocalele sau dulciurile preferate.

Pe 6 decembrie, Sfântul Nicolae este sărbătorit de copii în toată Europa. În Germania şi Polonia, copii deghizaţi în episcopi cer pomană pentru săraci – şi pentru ei, bineînţeles! În Ţările-de-Jos şi în Belgia, se crede că Sfântul Nicolae vine cu vaporul din Spania şi împarte cadouri, umblând cu un cal alb. În Ţările-de Jos, pe 5 decembrie li se dau copiilor bomboane, aruncate prin uşă, litere de ciocolată, cadouri mici şi ghicitori. Copiii lasă morcovi şi fân în ghetuţele lor pentru calul Sfântului, sperând ca, în schimb, Sfântul Nicolae să le lase cadouri.