Motivarea în procesul pentru Roșia Montană, PUBLICATĂ de Tribunalul de la Washington. Decizia care a pulverizat Gabriel Resources

Motivarea în procesul pentru Roșia Montană: Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale (ICSID) a publicat motivarea în dosarul Roșia Montană, prin care a dat dreptate României în procesul intentat de Gabriel Resources.

Principalele concluzii pe care a stat decizia sunt acelea că nu a existat o conspirație sau o politică de stat prin care autoritățile române au dorit să obțină controlul asupra investiției și că statul român nu a abuzat de puterile sale în detrimentul investitorilor.

Compania Gabriel Resources a susținut în proces că anumite acțiuni, acte și omisiuni ale autorităților au fost „parte a unei politici de stat menite să obțină controlul asupra obiectului investiției”.

Totodată a invocat o conspirație, o campanie deliberată sau un model sau un scop subiacent.

Tribunalul ICSID a recunoscut faptul că reclamanții (adică firma canadiană) au făcut investiții substanțiale în acest proiect care, din păcate, nu s-au materializat.

Vezi și VIDEO DOZA DE NORMALITATE: despre proiectul Roșia Montană. O poveste complicată din care România va ieși în pagubă cu miliarde de dolari

„Cu toate acestea, este important de reamintit faptul că nu s-au materializat nici pentru Guvern, în calitate de partener în asociere în participație al Reclamanților în cadrul Proiectului.

Acesta nu este un caz în care un stat a abuzat de puterile sale suverane pentru a profita de eforturile și capitalul investitorilor privați în detrimentul acestor investitori.

Nu este nici un caz în care un stat a intervenit pentru a transfera un proiect profitabil de la un investitor privat la unul mai favorizat.

Acesta este un caz în care provocările de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă un proiect minier masiv s-au dovedit până acum a fi insurmontabile în circumstanțe în care vina nu poate fi atribuită în mod corect unei singure părți sau unei singure cauze”, arată instituția.

Documentul celor de la ICSID are peste 400 de pagini și abordează pe larg problema proiectului, încă de la început, din 1997.

Motivarea în procesul pentru Roșia Montană

Câteva dintre principalele concluzii din motivare:

Nu există nici o dovadă că întregul proces care a dus la respingerea proiectului de lege a fost afectat de un abuz de putere sau de o conspirație pentru a submina investițiile reclamanților.

Nu se contestă faptul că acest proiect a fost influențat de „politică” sau că decizia de a accepta sau respinge proiectul de lege a fost ghidată de considerente „politice”.

Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că procesul a fost influențat „politic” în modul în care susțin reclamanții, adică prin încălcarea noțiunilor fundamentale de justiție și prin încălcarea procesului echitabil și a drepturilor reclamanților.

În acest caz, a fost vorba de politică, deoarece acesta a fost un proiect complex cu implicații naționale și transfrontaliere, care a atins aspecte de mediu, sociale, juridice și economice.

Nu există nici o dovadă că întregul proces care a dus la respingerea proiectului de lege a fost viciat de un abuz de putere sau de o conspirație pentru a submina investițiile reclamanților.

Politicienii spun ceea ce vor să spună în interviurile cu mass-media; ceea ce este mai important este modul în care statul, în diferitele sale manifestări, a tratat efectiv Proiectul.

În ceea ce privește posibila discriminare bazată pe presupusul tratament disparat și favorabil al altor proiecte, Tribunalul face din nou referire la raționamentul său de mai sus, conform căruia statul a procedat așa cum a procedat în ceea ce privește anumite elemente ale procesului de evaluare de mediu, cum ar fi ADC-urile etc., din cauza unor considerente specifice care se aplicau Proiectului în sine.

Nu s-a demonstrat că s-a luat vreo măsură în ceea ce privește proiectul fără un temei legal sau rațional.

Pur și simplu, nu există nici un temei probatoriu pentru a concluziona că acest proiect a fost tratat mai puțin favorabil decât alte proiecte.

Tribunalul nu poate concluziona că a existat o încălcare a vreuneia dintre prevederile BIT-ului dintre Regatul Unit și România și/sau Canada-România.

Cât a influențat proiectul introducerea Roșiei Montane în UNESCO

În aceeași motivare, Tribunalul arată că depunerea dosarului de includere a Roșiei Montane în UNESCO nu a influențat blocarea proiectului minier aflat atunci în stand-by.

Asta deoarece masivii muntoși Cârnic și Orlea, de exemplu, precum și centrul istoric, erau deja protejate prin includerea în lista națională a monumentelor istorice.

Documentul complet poate fi consultat AICI.

Cauza a fost arbitrată de trei specialiști: Pierre Tercier, președintele Tribunalului, Zachary Douglas KC, nominalizat de România, și Horacio A. Grigera Naón, propus de Gabriel Resources.