Noaptea de Sânziene 2026: 23-24 iunie, noaptea în care fetele își pot visa ursitul. Tradiții și superstiții

Noaptea de Sânziene 2026 este în noaptea de marți, 23 iunie, spre miercuri, 24 iunie. Sânzienele sunt una dintre cele mai vechi sărbători românești.

Sărbătoarea este bogată în tradiții și superstiții legate de flori de leac, cununi, focuri aprinse, dragoste, noroc și belșug.

De asemenea, sărbătoarea îmbină credințe străvechi, obiceiuri populare și practici creștine, fiind marcată în aceeași zi în care, în calendarul ortodox, este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

În tradiția populară, noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată una magică, în care florile de sânziene capătă puteri de leac, iar fetele își pot afla ursitul.

Ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de "Cap de vară", fiind legată de perioada solstițiului de vară, de rodul câmpurilor și de puterea plantelor de leac.

Ce sunt Sânzienele

Numele de Sânziene reprezintă în tradiția populară, atât zânele bune ale verii, cât și florile galbene care înfloresc în preajma zilei de 24 iunie.

Sânzienele sunt cunoscute și sub denumirea de Drăgaică, în anumite zone ale țării.

Denumirea de "sânziană" este folosită mai ales în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureș și nordul Moldovei, în timp ce "drăgaică" este întâlnită în Dobrogea, Muntenia și în sudul și centrul Moldovei.

Florile de sânziene, plante erbacee cu flori galbene, erau considerate în vechime plante de leac și erau folosite în diferite obiceiuri populare.

Noaptea de Sânziene. Zânele care aduc rod și vindecare

Potrivit tradiției, în noaptea de 23 spre 24 iunie, Sânzienele plutesc prin aer sau umblă pe pământ, potrivit crestinortodox.ro.

Se spune că acestea cântă și dansează, dau rod holdelor, aduc fertilitate femeilor căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, dau miros și putere de leac florilor, tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină.

În credința populară, Sânzienele sunt zâne bune, dar pot deveni aducătoare de rele dacă nu sunt respectate.

Se spunea că, dacă oamenii lucrează în ziua de 24 iunie, acestea pot stârni vijelii, pot lua rodul câmpurilor și pot lăsa florile fără putere de leac.

Obiceiuri de Sânziene

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri avea loc în ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie.

Fetele mergeau pe câmp și culegeau flori de sânziene, din care împleteau cununi. Acestea erau aruncate peste case.

Dacă o cunună se agăța de horn, era considerat semn că fata urma să se mărite.

În unele zone, fetele agățau cununile în diferite locuri, iar dacă a doua zi le găseau pline de rouă, era semn că se vor căsători în vara care urma.

Și oamenii în vârstă aruncau cununi peste casă, însă cu un alt înțeles. În tradiția populară, dacă o cunună cădea de pe acoperiș, era considerat semn rău.

Noaptea de Sânziene. Tradiții și superstiții

Tot în noaptea de Sânziene, fetele își puneau flori de sânziene sub pernă, cu credința că își vor visa ursitul.

Un alt obicei era legat de vite. Cununa împletită din flori era dusă în ocolul animalelor, iar fata o oferea spre mâncare unei vite, cu ochii închiși.

Se credea că înfățișarea animalului care se apropia de cunună arăta cum va fi viitorul soț.

În noaptea de Sânziene, flăcăii aprindeau focuri, învârteau făclii și rosteau strigături. Focul era considerat un simbol al soarelui și al purificării.

Unul dintre versurile păstrate în tradiție era:

"Du-te soare, vino lună,
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea-floare,
Galbenă, mirositoare"

Obiceiul era legat de dorința de belșug, noroc și căsătorie pentru tineri.

Flori de Sânziene puse la colțul casei

Gospodarii puneau, în seara din ajunul sărbătorii, flori de sânziene la colțul casei dinspre răsărit.

Dacă a doua zi găseau fire de păr de la animale în cununi, era semn că animalele vor fi sănătoase și gospodăria va avea parte de un an bun.

Florile de sânziene erau considerate plante care apără casa, animalele și oamenii de rele.

Un alt obicei vechi era legat de roua din dimineața zilei de 24 iunie. Bătrânele satului adunau roua Sânzienelor din locuri neatinse și necalcate.

Se spunea că, dacă la întoarcerea spre casă nu vorbeau cu nimeni și nu întâlneau pe nimeni, roua putea fi folosită ca leac pentru sănătate, frumusețe și dragoste.

Florile galbene de sânziene erau considerate în trecut plante de leac. În ziua de 24 iunie, acestea erau vândute ușor în târguri și sate.

Cei care le vindeau strigau: "Ia sânzienele, sunt bune de leac, aduc noroc!" sau "Apără de toate relele, de toate bolile!".

În credința populară, sânzienele aveau puterea de a proteja oamenii, gospodăria, animalele și recoltele.