Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

UPDATE: Noi cazuri de români confirmați cu COVID-19 în Grecia. Care sunt zonele în care se aflau și măsurile luate de autorități


Publicat

Încă patru români din Grecia au fost confirmaţi cu noul coronavirus, a informat, vineri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Este vorba de trei turişti aflaţi în insula Thassos şi unul în Lefkada.

UPDATE: MAE a informat, sâmbătă, că Ambasada României la Atena a fost notificată cu privire la doi cetățeni români aflați în Insula Creta și care au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu COVID-19 în urma testului efectuat la intrarea pe teritoriul Republicii Elene. Aceștia au fost transferați în unitatea hotelieră în care își vor efectua carantina, împreună cu membrii de familie, tot cetățeni români. De asemenea, misiunea diplomatică a fost notificată cu privire la un cetățean român aflat în insula Santorini, confirmat pozitiv pentru infecția cu COVID-19 în urma testării la intrarea în Grecia.

Anterior, MAE a mai informat cu privire la alte opt cazuri de cetăţeni români cu SARS-CoV-2, în Republica Elenă. Aceștia au fost plasați în carantină.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) face apel la cetăţenii români care au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul Greciei să respecte toate recomandările autorităţilor elene, inclusiv efectuarea măsurii carantinei.

Vezi și Ce trebuie să știe românii care-și fac testele moleculare pentru COVID în Bulgaria, în drum spre Grecia. Precizări MAE

De asemenea, MAE subliniază că nerespectarea recomandărilor autorităţilor elene şi încălcarea protocoalelor epidemiologice cresc riscul de propagare a infecţiei, „iar în cazul revenirii în România anterior efectuării măsurilor stabilite pot pune în pericol siguranţa celor de acasă”.

Ministerul român atenţionează că, în conformitate cu informaţiile comunicate public de către autorităţile elene pe site-ul https://travel.gov.gr, termenul pentru completarea formularului electronic (Passenger Locator Form) a fost modificat.

Vezi Cât timp vor mai rămâne închise punctele de frontieră între Bulgaria şi Grecia, cu excepţia celui de la Koulata-Promachonas

Astfel, faţă de regula anterioară care stabilea obligativitatea completării formularului electronic cu minimum 24 de ore anterior intrării pe teritoriul Republicii Elene, conform noilor informaţii, acesta poate fi completat inclusiv în cursul zilei anterioare intrării pe teritoriul Greciei.

Totodată, cu referire la informaţiile din spaţiul public privind turiştii români depistaţi pozitiv cu COVID-19 în Republica Elenă şi care refuză efectuarea carantinei pe teritoriul acestui stat decizând să revină în România pe cale rutieră, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, „în conformitate cu legislaţia bulgară, persoanele confirmate cu SARS-CoV-2 urmează a fi plasate în carantină, din dispoziţia autorităţilor sanitare”.

Ministerul român arată că autorităţile bulgare pot lua, de asemenea, decizia de a nu permite accesul pe teritoriul Bulgariei.

MAE reaminteşte că cetăţenii care intră în Bulgaria, inclusiv în scopul tranzitului, sunt obligaţi să completeze o declaraţie prin care atestă că nu au simptome specifice infecţiei cu noul coronavirus şi că nu au intrat în contact cu persoane care au fost diagnosticate cu virusul SARS-CoV2 în ultimele 14 zile şi nici nu sunt plasaţi în carantină.

sursă: Agerpres



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Uniforma, obligatorie în școli. Senatul a aprobat propunerea legislativă și a stabilit suma pe care o vor primi părinții

Publicat

Propunerea legislativă ce prevede ca uniforma să devină obligatorie în școli, a fost aprobată marți de Senat, cu 87 de voturi pentru, 41 contra și nicio abținere. Elevii din învăţământul general obligatoriu de stat ar urma să primească câte 350 de lei anual pentru uniforma stabilită de şcolile unde învaţă.

”Pentru acoperirea costurilor uniformelor şcolare se acordă o sumă de 350 de lei/ an şcolar pentru fiecare elev, sumă care se atribuie în cote egale în fiecare semestru. Fondurile necesare pentru aplicarea prezentei legi se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă urmează să fie votată și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în procedură de urgență. Dacă va trece și de Camera Deputaților, uniforma ar deveni obligatorie începând cu anul școlar 2021-2022.

În Legea 35/2007 se prevede că unitățile de învăţământ îşi pot stabili pentru elevii lor cel puțin un semn distinctiv – ecuson, uniformă, eșarfă sau alte asemenea.

Uniforma școlară va fi obligatorie pentru toți elevii, din anul școlar 2020-2021, prevede un nou proiect de lege. Introducerea uniformei ar creste siguranța elevilor în scoli, considera inițiatorii proiectului. Aceștia propun ca părinții sa primească anual 350 de lei de la stat pentru cumpărarea uniformei.

Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau alte asemenea”, este specificat în raportul de adoptare al proiectului depus de senatorul PSD Liviu-Marian Pop.

„Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, pot stabili modelul uniformei şcolare pentru elevii unităţii de învăţământ respective din învăţământul general obligatoriu de stat.

Dacă acest proiect de lege va trece și de Camera deputaților, Legea Educatiei se va modifica astfel:

„Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ

Art. I — Articolul 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5 — (1) Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc modelul uniformei școlare pentru elevii unității de învățământ respective din învățământul general obligatoriu de stat.

(2) Pentru acoperirea costurilor uniformelor școlare, se acordă o suma de 350 de lei/anul școlar pentru fiecare elev, suma care se atribuie în cote egale în fiecare semestru.

(3) Fondurile necesare pentru aplicarea prezenței legi se asigura din bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Modelul uniformelor școlare se comunica inspectoratului județean de poliție și inspectoratului județean de jandarmi sau, după caz, Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.”

Art. II — Prezența lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2020 — 2021″, prevede documentul.

„În România, uniformele școlare au o tradiție neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Primele uniforme școlare de pe teritoriul României au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învățământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor școlare s-a extins la nivel național.

În perioada interbelică, purtarea uniformei școlare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenența la o comunitate prestigioasă de tineri studioși. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societății, cu respect și admirație.

Ulterior, că efect al introducerii uniformelor școlare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie și de apartenența la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârșitul anilor 80, elevii aveau o atitudine ostilă față de uniformă și conformism.

În țară noastră nu au fost efectuate studii sociologice și pedagogice pe tema uniformelor școlare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată științific în studii de specialitate pedagogică.

Studiile și sondajele finanțate și efectuate de-a lungul timpului în țările vest-europene și în Statele Unite ale Americii au pus în evidență cu predilecție avantajele purtării uniformei școlare, cu deosebire pentru elevii din clasele mici.

În acest sens, specialiștii în pedagogie școlară consideră că această ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă. Conform unui studiu american, 83% dintre profesorii chestionați consideră că o uniformă școlară bine aleasă poate preveni bullying-ul pe tema înfățișării sau a situației economice.

Un alt avantaj economic pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

La această se adaugă faptul că este eliminat astfel stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în față acestora.

Profesorii apreciază că portul uniformei școlare contribuie la disciplinarea elevilor și la creșterea capacității de concentrare a acestora”, este menționat în expunerea de motive a proiectului de lege.

În prezent, uniformă școlară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învățământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul școlar. Totuși, elevii nu pot fi privați de dreptul la educație, astfel că interzicerea intrării în școală fără purtarea uniformei le-ar încalcă acest drept.

Pentru că elevii să poarte uniformă din septembrie 2020 proiectul de lege va fi adoptat și de camera deputaților și promulgat de președinte.

surse: portalinvatamant.ro, adevarul.ro ( foto)

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Cine vor fi primii beneficiari și pe ce criterii vor fi selectați

Publicat

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Un vaccin anti-coronavirus ar putea să fi gata în prima jumătate a anului viitor, iar în a doua jumătate a anului acesta să fie disponibil pentru populație, a anunțat Tătaru.

„Noi la nivelul UE, a Comisiei Europene, avem discuții cu tot ce înseamă firmă care în acest moment se află într-un studiu, fază 1 sau fază 2, pentru acele vaccinuri împotriva COVID-19. În măsura în care vom avea rezultate patentate vă vom ține la curent. Din ce știu eu, până la finalul anului vom avea și o fază trei, iar în primul trimestru al anului viitor vom avea pe piață și aceste vaccinuri anti-COVID, rămânând ca din a doua jumătate a anului viitor să-l avem în masa mare a populației”, a declarat sursa citată/.

Ministrul Sănătății a anunțat că România a cerut 10 milioane de doze pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus. Surplusul vrem să-l facem efectiv în măsura evoluției pentru tot ce înseamnă patologie coexistentă în a preveni infecția cu coronavirus”

Referindu-se la tratamentul cu Remdesivir, Nelu Tătaru a spus că prima tranşă este de 7.000 de doze.

„În acest moment, noi avem o primă tranşă în care au venit aproape 7.000 de doze, urmează în septembrie să ne mai vină 10.000 de doze, iar în octombrie să ne mai vină şi restul de 8.000 de doze până la 25.000. Ele sunt necesarul pentru 4.000 de pacienţi cu tratamentul standard de 5 zile”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, 6% din persoanele infectate cu noul coronavirus au vârste mai mici de 19 ani.

„La evaluările noastre, ce am putut vedea per total, 6% din numărul de cazuri sunt la pacienţi sub 19 ani”, a mai spus Tătaru.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Două străzi din localitatea Vinerea, orașul Cugir, vor fi asfaltate și modernizate. Investiții de peste 3 milioane de lei

Publicat

Două străzi aflate în Vinerea, localitate componentă a orașului Cugir, în lungime totală de 1,48 km, vor fi asfaltate și modernizate printr-o investiție de peste 3 milioane de lei. 

Primăria Cugir a lansat luni, 10 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru modernizarea a două străzi din oraș, respectiv strada Zăvoiului și strada Morilor.

Valoarea totală estimată este de 3.092.596,48 de lei, fără TVA. 

Străzile propuse spre modernizare au o lungime totală de 1.482 de metri.

Denumire stradă / lot – lungime – lățime

– strada Zăvoiului – 173 de metri lungime – 4 metri lățime

– strada Morilor 1 – 518 de metri lungime – între 4 și 5,5 metri lățime

– strada Morilor 2 – 660 de metri lungime – 5,5 metri lățime

– strada Morilor 3 – 131 de metri lungime – 5,5 metri lățime

Potrivit documentației, sistemul rutier va fi un sistem rutier semirigid cu îmbrăcăminte din mixtura asfaltică:

– 4 cm strat de uzură BA16

– 6 cm strat de legătură

– 20 cm strat de fundație superior din balast stabilizat

– 35 cm strat de fundație inferior din balast

– 8 cm strat din nisip rol anticontaminant și izolator

Încadrarea părții carosabile se va realiza cu borduri prefabricate, cu dimensiunile secțiunii de 15 x 25cm, montate cu o gardă sau oglindă de 10 – 15cm pe o fundație din beton monolit. Lungimea totală a bordurilor de încadrare a părții carosabile este de 7.634 m.

La sistematizarea, proiectarea și realizarea trotuarelor se vor prevedea lucrările necesare pentru siguranța circulației și pentru dirijarea fluxurilor de pietoni. Structura constructivă a trotuarelor va fi alcatuită din: 6 cm dale de beton vibropresat, 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast.

Accesele la proprietăți vor face legătura între partea carosabilă și portile imobilelor adiacente, vor avea o lățime medie de 4 m și vor fi încadrate de borduri de beton prefabricate de 10 x 15 cm pozate pe o fundație din beton monolit. Structura constructiva a acceselor va fi alcătuită din: 8 cm dale de beton vibropresat 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast stabilizat, 20 cm balast.

Pe străzile unde distanța dintre fronturile construite permite deplasarea în plan a trotuarelor față de partea carosabilă, se vor amenaja zone verzi delimitate de borduri din beton de ciment 15 x 25 cm spre carosabilă respectiv 10 x 15 cm spre trotuare, pozate pe un strat de beton de ciment.

Sistemul de canalizare pluvială îngropată va fi alcătuit din rețea colectoare, cămine de vizitare și guri de scurgere.

Canalizația pentru rețeaua subterană pentru telecomunicații va fi realizată cu tuburi corugate de 90 și 110 mm. Lățimea șanțului este de maxim 0,45 m. Tubulatura va fi pozată conform planurilor de situatie la o adâncime de 70-80 cm, pe un pat de nisip de 10 cm. La distanțe nu mai mari de 100 m în linie dreaptă la schimbări de direcție sau intersecții s-au prevazut camine de tragere. Fiecare cămin de tragere este prevăzut cu electrod de împământare. Au fost prevăzute branșamente pentru fiecare imobil în parte, realizat din țeavă corugată cu diametrul de 50 mm.

Se vor reloca 11 stâlpi ai rețelei electrice pentru care se va întocmi documentația tehnică necesară inclusiv, executarea lucrărilor.

Potrivit caietului de sarcini, execuția va dura 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cascadele uimitoare care curg „în sens invers”, filmate în Australia. Cum se produce fenomenul

Publicat

Foto: captură BBC

Rafalele puternice de vânt și ploile torențiale din statul australian New South Wales au produs un fenomen rar. Cascadele din Royal National Park au fost suprinse curgând „în sens invers”, scrie BBC.

Meteorologii spun că acest fenomen se produce când vântul bate puternic dinspre ocean și lovește stâncile, forțând apa să se deplaseze în sens invers.

Vântul a atins 74 km/oră în această zonă din Australia, iar furtunile și ploile torențiale s-au abătut asupra orașului Sydney și statului New South Wales în ultimele zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate