Noul ministrul al Dezvoltării, anunț despre comasarea primăriilor: lista comunelor din Alba cu mai puțin de 1.500 de locuitori

Județul Alba se află printre cele mai afectate de posibila reformă administrativ-teritorială. Potrivit datelor Recensământului din 2021, 29 de comune din județ aveau mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul de la care Ministerul Dezvoltării vrea să înceapă comasarea primăriilor. Ministrul Alexandru Stoica susține inclusiv varianta unei reorganizări obligatorii, care ar urma să producă efecte la alegerile locale din 2028.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat, într-un interviu difuzat vineri, 30 octombrie, de Digi24, că 429 de unități administrativ-teritoriale din România au fost identificate pentru prima etapă a reformei.

Planul prevede inițial încurajarea comasării voluntare, prin referendumuri locale, investiții suplimentare și facilități fiscale pentru locuitori.

Ministrul a confirmat însă că susține și comasarea obligatorie a administrațiilor locale care nu se mai pot susține financiar. În această variantă, nu ar mai fi necesare referendumuri, dar criteriile și procedura nu au fost încă stabilite. Vezi AICI: ce spune despre comasare președintele Asociației Comunelor din România

Publicitate

Lista comunelor din Alba cu mai puțin de 1.500 de locuitori

Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, următoarele comune se încadrează sub pragul de 1.500 de locuitori.

Nr./ Comuna /Populație

• 1. Ceru-Băcăinți: 227
• 2. Râmeț: 426
• 3. Întregalde: 459
• 4. Ponor: 475
• 5. Ocoliș: 479
• 6. Ohaba: 538
• 7. Mogoș: 647
• 8. Blandiana: 818
• 9. Poșaga: 835
• 10. Poiana Vadului: 942
• 11. Doștat: 980
• 12. Rimetea: 1.015
• 13. Cenade: 1.031
• 14. Livezile: 1.041
• 15. Almașu Mare: 1.048
• 16. Cut: 1.054
• 17. Ciuruleasa: 1.110
• 18. Hopârta: 1.128
• 19. Rădești: 1.175
• 20: Vadu Moților: 1.187
• 21. Avram Iancu: 1.271
• 22. Sălciua: 1.271
• 23. Bucium: 1.272
• 24. Fărău: 1.303
• 25. Vidra: 1.367
• 26. Scărișoara: 1.391
• 27. Roșia de Secaș: 1.405
• 28. Gârda de Sus: 1.415
• 29. Arieșeni: 1.464

Lista conține comunele cu populație rezidentă la Recensământul 2021, nu cu populație după domiciliu. Lista cuprinde comune întregi, inclusiv satele aparținătoare, nu doar localitățile care dau numele comunelor.

Important: Aceste 29 de comune nu se află pe o listă oficială de desființare. Ele se încadrează în criteriul demografic discutat de Ministerul Dezvoltării. Numărul efectiv al administrațiilor comasate și localitățile cu care s-ar putea uni nu au fost stabilite.

Ce ar însemna comasarea pentru cele 29 de comune din Alba

Pentru locuitorii acestor comune, comasarea ar însemna că două sau mai multe unități administrativ-teritoriale ar putea ajunge să fie administrate de o singură primărie, cu un singur primar și un singur consiliu local.

Satele nu ar dispărea fizic și nici nu ar fi obligatoriu ca locuitorii să se mute sau să își piardă proprietățile. Schimbarea ar viza organizarea administrativă.

În schimb, sediul primăriei, accesul la serviciile publice, angajații și modul de administrare a bugetului local ar putea fi afectate.

Ministrul a explicat că, pentru început, autoritățile vor încerca să convingă administrațiile mici să accepte voluntar unificarea, prin referendumuri locale.

Scutiri de impozite pentru locuitorii comunelor care acceptă comasarea

Una dintre propunerile Ministerului Dezvoltării este ca locuitorii comunelor care acceptă unificarea să beneficieze de scutiri temporare de taxe și impozite locale.

Ministrul a vorbit despre un fond guvernamental care ar putea acoperi aceste obligații fiscale timp de 3–5 ani.

De asemenea, administrațiile rezultate din comasare ar putea primi finanțări suplimentare pentru investiții, inclusiv pentru apă, canalizare, transport și alte servicii publice.

Aceste facilități nu sunt încă aprobate și nu există o listă definitivă a impozitelor care ar putea fi acoperite de stat.

Vor dispărea posturi din primăriile comunelor comasate?

Ministrul Dezvoltării nu a anunțat concedieri colective ca efect automat al comasării.

Potrivit acestuia, reducerea numărului de angajați s-ar putea realiza inclusiv prin pensionări, iar personalul ar putea fi redistribuit în cadrul noilor administrații.

Totuși, o unificare administrativă ar presupune eliminarea unor funcții și reorganizarea aparatului administrativ, în condițiile stabilite prin viitoarea legislație.

Comasarea ar urma să producă efecte la alegerile din 2028

Alexandru Stoica a afirmat că obiectivul este ca reorganizarea să producă efecte la alegerile locale din 2028, când comunitățile care au acceptat comasarea ar putea alege o singură administrație.

Ministrul a susținut și varianta unei comasări obligatorii, fără referendumuri locale, dar această posibilitate necesită stabilirea cadrului legal.

Pragul de 1.500 de locuitori nu este definitiv pentru toate etapele reformei. În cazul comasării voluntare, ar putea participa inclusiv comune cu populații mai mari. Deocamdată, nu există o decizie și nici o strategie clară privind comasarea sau desființarea vreuneia dintre cele 29 de primării din Alba.

Cât ar economisi statul prin comasarea primăriilor? Exemplul Ceru-Băcăinți, Blandiana, Șibot și Săliștea, din județul Alba

O analiză a bugetelor locale din 2025 arată că patru comune învecinate din județul Alba, care au împreună 5.300 de locuitori, au cheltuit aproximativ 43,2 milioane de lei într-un singur an. Sursa bugetelor luate în calcul este platforma banicurați.ro. Dintre acești bani, circa 7,1 milioane de lei au reprezentat cheltuieli cu personalul. Cât s-ar economisi dacă cele patru primării ar fi înlocuite cu una singură?

Am ales un exemplu concret pentru a evalua efectele financiare ale reformei administrative propuse de Ministerul Dezvoltării: comunele Ceru-Băcăinți, Blandiana, Șibot și Săliștea.

Primele două au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul discutat la nivel guvernamental pentru comasarea administrațiilor mici. Celelalte două depășesc acest prag, dar se află în aceeași zonă geografică.

Teritoriile administrative se învecinează, însă unirea lor este doar un scenariu de analiză, nu o propunere oficială.

Prin comasarea celor 4 comune populația totală ar ajunge la 5300. Cheltuielile bugetare în 2025 au fost de 41,3 milioane lei.

În prezent, fiecare comună are propria structură administrativă: primar, consiliu local, aparat de specialitate, buget, contabilitate și cheltuieli de funcționare.

O observație importantă privind cheltuielile cu administrația/locuitor: doar la Ceru-Băcăinți, localitate cu 227 de locuitori, cheltuielile de personal au fost de 978.103 lei în 2025. Rezultă un cost de aproximativ 4.309 lei pe locuitor pe an, fără să includem celelalte cheltuieli ale comunei.

În schimb, în Șibot, care are 2.100 de locuitori, costurile de personal au fost de aproximativ 2,2 milioane de lei, echivalentul a circa 1.048 lei pe locuitor. Diferența arată cum costurile fixe ale unei administrații mici sunt împărțite între foarte puțini contribuabili.

În scenariul unei unificări complete, cele patru administrații ar fi înlocuite de o singură unitate administrativ-teritorială. Ar rămâne un primar, probabil un viceprimar, un consiliu local și o structură comună de conducere și administrare.

Dar asta nu înseamnă că s-ar economisi automat trei sferturi din cheltuielile actuale. Drumurile ar trebui în continuare întreținute, serviciile sociale furnizate, iar cetățenii ar avea nevoie de acces la administrație.

Cât s-ar putea economisi efectiv prin comasare

Pentru a calcula economiile, trebuie separate trei categorii de cheltuieli: cele care dispar odată cu reducerea numărului de administrații, cele care pot fi diminuate prin reorganizare și cele care trebuie suportate în continuare.

Unificarea celor patru comune ar putea elimina trei funcții de primar, trei funcții de viceprimar și trei structuri de conducere administrativă. De asemenea, o parte dintre atribuțiile de contabilitate, resurse umane, achiziții și secretariat ar putea fi centralizate.

În prezent, Codul administrativ prevede consilii locale de 9 membri pentru comunele cu până la 1.500 de locuitori și de 11 membri pentru cele cu 1.501–3.000 de locuitori, în funcție de populația după domiciliu. Numărul exact al consilierilor trebuie verificat după datele electorale, nu dedus direct din recensământ.

Cât de rentabilă va fi comasarea localitaților? unde s-ar vedea economiile?

Pentru cele patru comune analizate, o reducere brută a costurilor administrative de aproximativ 1,2–2 milioane de lei anual reprezintă un scenariu posibil, condiționat de eliminarea efectivă a posturilor și de centralizarea serviciilor.

Raportată la cele 43,18 milioane de lei cheltuite în 2025, economia brută ipotetică ar reprezenta aproximativ 4 procente.

Cifra nu pare relevantă și arată limita reformei: cea mai mare parte a cheltuielilor locale nu dispar odată cu reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri. Probabil reducerile mai mari vor veni din costurile cu sediile administrative și din restructurarea personalului.