Nu e nuntă și trai spornic fără strigături și vornic. Județul Alba se luptă să păstreze vii tradițiile lăsate din moși-strămoși

„Ia-ți mireasă ziua bună

De la tată de la mumă

De la frați de la surori

De la grădina cu flori

De la fir de busuioc, măi

De la fete de la joc

De la fir de siminic, măi

De la drag de îi pocni”

Acesta este cel mai celebru cântec din folclor pe care îl auzim la toate nunțile tradiționale.  Pe lângă acest tip de strigături de la un adevărat ospăț, nu pot lipsi sărmăluțele, lăutarii, dar mai ales omul care dă viață întregului eveniment, vornicul. Cu cât „maestrul de ceremonii” gustă mai mult din plosca cu vin sau țuică cu atât tradiționalele strigături sunt mai colorate și mai amuzante, iar nuntașii au parte de un adevărat spectacol.

Vornicul este cel care se ocupă de organizarea nuntașilor pe drumul de la mire, la nași, la mireasă, el anunță când începe și când se termină „sesiunea” de dans pentru că friptura este pe punctul de a intra cu torțe și mare fast în sală, el este cel care află când s-a furat mireasa iar pe vremuri când cinstea nu era „secretă” vornicul era cel care îi lăuda pe cei care nu s-au zgârcit la bani și le arăta obrazul celor care nu s-au „pregătit” așa cum se cuvine.

„O nuntă tradițională fără vornic este ca un tort fără cireașă” ar spune cei care încă se mai ocupă ce această meserie. Vornicul este omul de bază al oricărei nunți de acest fel.

Dacă în București sau în alte mari orașe nu se mai pune problema chemării unui vornic la nuntă pentru că acest obicei a cam dispărut, în județul Alba încă există oameni care au darul vorniciei și care destind atmosfera la nunțile la care sunt invitați să participe.

Chiar și în Consiliul Local Alba Iulia avem trei oameni care își ocupă zilele de vară „strigând” la nunți. Rareș Buglea, Vasile Crișan și Popa Pavel sunt politicienii care au moștenit din moși-strămoși sau au „furat” această „meserie”. De asemenea, Vladimir Todea, Radu Mârza, Titi Popa sau Liviu Turic sunt alte exemple de vornici consacrați, care au fost „sufletul distracției” pentru zeci de miri în ziua nunții lor.

Dar așa cum muzicanții și meniurile se plătesc, și pentru vornici trebuie să rezervăm o sumă atunci când se stabilește bugetul pentru nuntă. „Vornicul poate să dispară de la o nuntă în momentul în care renunțăm la nunta tradițională și vrem una occidentală”, spune Rareș Buglea. Tariful unui vornic diferă în funcție de numărul de nuntași, ziua nunții, locația, tipul de nuntă (de zi sau de noapte) etc., și este cuprins undeva între 300 și 500 de lei.

Vornicul nu a fost mereu remunerat pentru efortul său. De exemplu, în Ţara Moților erau puțini cei care aveau bani pentru a plăti un organizator, iar atunci cel care ocupa această poziție era chiar nașul, „care era mai bun de gură”.

Tradițional este și felul în care îi găsești. Nu au pagini de internet sau cărți de vizită ci îi găsim din vorbă în vorbă.

„Meseria” de vornic este una pe care trebuie să o ai în sânge. Pe lângă faptul că o înveți trebuie să o și moștenești. Acesta este și cazul Alinei Todea, fiica lui Vladimir, singura fată din județul Alba care se ocupă cu vornicitul. Tânăra este studentă, iar atunci când are ocazia și îi permite timpul acceptă cu drag invitația viitorilor miri de a le fi alături în ziua nunții.

Alina este dovada că, deși vornicia este pe cale de dispariție, încă există tineri care vor să ducă mai departe tradiția și să îi facă pe oameni să înțeleagă importanța tradițiilor în nunțile românești.

Chiar dacă în Ardeal încă se mai păstrează acestă tradiție, vornicii spun că trebuie să se adapteze noilor tendințe.

„Miresele nu vor să mai plângă la nunți, acum vor limuzine, porumbei și alte lucruri inedite” spun aceștia.

„Nu mai sunt nunțile ce au fost odată”, spune Titi Popa

Se pare că, deși aleg să aibă o nuntă tradițională, tinerii nu mai doresc să audă strigăturile specifice acestei zile, cum ar fi binecunoscutul „ia-ți mireasă ziua bună” și văd în vornic mai degrabă un simplu organizator care să îi coordoneze și să se asigure că ajung la timp la nași, mireasă, biserică sau sală.

Vornicul Vladimir Todea a mai spus că aceia care preferă tradițiile sunt românii plecați în străinătate și care decid să se căsătorească în țară, iar pentru a arăta invitaților străini cum erau nunțile pe vremuri organizează facă o nuntă tradițională cu tot ceea ce înseamnă ea.