Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Nume de care NU ŞTIAI că se sărbătoresc de FLORII: 1,4 români își celebrează onomastica în Duminica Floriilor


Publicat

An de an, de Florii, peste 1,4 milioane de români îşi celebrează onomastica. Duminica Floriilor este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, deschizând ciclul sărbătorilor pascale la ortodocşi.

Cei mai mulţi români cu nume de floare poarta numele Florin – 336.793, Viorel – 145.673 şi Viorica – 145.020. Există însă şi câteva sute de persoane cu nume mai rare, dar tot de flori: Mărgărit – 699, Micşunica – 626, Panseluţa – 444 sau Crizantema – 303.

Dintre cei aproape 1,5 milioane de români aniversaţi de Florii, aproximativ 63o.ooo sunt bărbaţi, iar peste 850.000 sunt femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Citește și MESAJE de FLORII 2018: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Statisticile existente, la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 336.793 de persoane, poartă numele de Florin, alţi 145.673 se numesc Viorel, iar 54.749 – Florian.

Din totalul româncelor cu nume de flori, 145.020 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 91.000 – Florica, 87.202 – Floarea şi 79.753 – Florina.

Dintre bărbaţi, 29.779 poartă numele Florea, 25.183 răspund la numele Florentin şi 13.925 se numesc Florinel. Tot printre bărbaţii români care îşi serbează duminică onomastica, se numără şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.550, Floricel – 928, Mărgărit – 699 şi Crin – 204.

In duminica Floriilor vor fi aniversate si romance cu nume mai rar intalnite, precum Garofita – 2.972, Iris – 2.196, Anemona – 858, Micsunica – 626, Romanita – 533, Panseluta – 444 sau Crizantema – 303.

Floriile dateaza înca din veacul apostolic, iar primele menţiuni sigure despre această sărbatoare le avem în jurnalul de călătorie al peregrinei Etheria, la Ierusalim, în secolul III sau IV. Ea descrie felul cum era praznuită acolo această sărbătoare. Credincioşii merg la biserică în Duminica Floriilor.

Iată câteva nume de care NU ŞTIAI că se sărbătoresc de FLORII:

 

Anemona

Angelica – de la Angelica de pădure

Brânduşa

Camelia

Codrin

Codrina

Codruţ

Codruţa

Crăiţa

Crenguţa

Crina

Crinu

Crinuţa

Crizantema

Dalia

Delia

Dumitriţa (denumire populară a crizantemei)

Eugenia – de la planta cu acelaşi nume

Floarea

Flora

Florenţa

Florentin

Florentina

Florica

Florin

Florina

Garofiţa

Gentiana

Gherghina (o altă denumire a Daliei)

Ghiocel

Iasmin

Iasmina

Iris

Lăcrimioara

Laur

Laura

Laurenţiu

Laurian

Lauriana

Liliana

Lilian (de la liliac sau de la englezescul Lilly, pentru crin)

Malina

Margareta

Micsunica

Mugurel

Narcis

Narcisa

Panseluţa

Romaniţa

Roza

Rozalia

Trandafira

Violeta

Viorel

Viorela

Viorica

Zambila

Zambilica

 

VEZI:  MESAJE de FLORII 2019: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

GRAFICE Evoluția pandemiei de coronavirus în România: În ultimele 7 zile au fost depistate cele mai multe cazuri de COVID-19

Publicat

Duminică, 20 septembrie se încheie săptămâna 38 de epidemie de coronavirus în România. În ultimele șapte zile s-au înregistrat mai multe recorduri negative: cele mai multe cazuri confirmate într-o singură zi – 1713, dar și rata de pozitivare a testelor prelucrate care a ajuns la 6,55%, fiind cea mai mare de până acum.

Platforma independentă graphs.ro folosește surse oficiale și înregistrează date despre evoluția pandemiei de COVID-19. În țară, prima persoană pozitivă pentru coronavirus a fost anunțată pe 26 februarie 2020. 

În această săptămână au fost prelucrate 141.818 de teste și au fost confirmate 9286 de cazuri noi de infectare cu Sars-CoV-2, fiind și cele mai multe de până acum.  Miercuri s-a înregistrat recordul absolut de infectări zilnice – 1713. De asemenea tot miercuri s-au realizat și cele mai multe teste din săptămână: 26520 la nivel național.

 

În graficul de mai jos se pot observa toate cazurile înregistrate la nivel național de la începutul și până în prezent. Zilele de miercuri, joi și vineri fiind și perioadele cu cele mai multe cazuri confirmate.

De peste două luni, odată cu posibilitatea testării la cerere a celor care au plecat în concediu în alte țări, numărul de teste efectuate săptămânal este de peste 135.000, însă și rata de pozitivare a crescut.

Tot în săptămâna 38, care se încheie duminică 20 septembrie au fost înregistrate 272 de decese la nivel național, cauzate de COVID-19.

sursă: graphs.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24

Publicat

Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina, satul Rimetea, Cetatea Câlnic, Cetatea Alba Carolina, Cascada de la Vidra, Cheile Râmeţului, Vânătarele Ponorului şi Dealul cu melci sau Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă?

Acestea sunt 10 dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Alba pe care orice turist care ajunge aici ar trebui să le viziteze, alese de cititorii Alba24. 

Pentru că toate aceste locuri sunt speciale şi pentru că o ierarhizare este greu de realizat, am apelat la ajutorul dumneavoastră, dragi cititori ai ziarului Alba24.ro, pentru a realiza un top al celor mai frumoase locuri din județul Alba.

Citește și HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Vezi ce a mai rămas din monumentele arhitecturii de altădată

Citește și ȘAPTE MOTIVE să îți petreci timpul liber în județul Alba: „Traseul Cetăților”, de la ruine dacice la fortificații medievale

Vedeți în continuare câteva detalii despre fiecare dintre aceste locuri, iar mai jos sondajul prin care puteți să îl votați pe cel mai frumos dintre acestea.

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Rapa Rosie, Sebes. foto: Ovidiu Lazăr

Râpa Roşie este cu siguranţă una din frumuseţile judeţului Alba, un loc despre care se ştiu puţine lucruri.

Aflată la doar 3 kilometri de Sebeş, Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive.

Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Unicitatea este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate. Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna.

S-au spus multe legende depre Gaura Hoţilor de la Râpa Roşie, însă ce mai credibilă este despre Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască forte bine.

Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea un poliţist de atunci, ar fi trecut printr-o ferestruică prin care doar un copil putea să treacă.

Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi nici un ban n-a fost găsit în timpul anchetelor. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic…

După eliberare, Lică a plecat cu iubita lui în America, de unde, la scurt timp, a început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie.

Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Gaura Hoţilor este, de fapt, o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei. Aici se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi ascunde numeroase legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor” sau „Balaurul bondoc”, după forma sa ca a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus.

Râpa Roşie se găseşte la ieşire din Sebeş spre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină. De la Râpă în sus, însă, accesul este mai dificil.

Pestera Scarisoara foto Nicolae Pacurar

Gheţarul de la Scărişoara este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară.

Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, peştera are ca atracţii Sala Mare dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul Gârdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecţie la stânga, pe un drum pietruit şi, după maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum asfaltat la dreapta, care urcă în serpentine spre Ghețar.

După aproximativ 8 kilometri, ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea, şi care se află în prezent într-un amplu proces de restaurare fiind tot mai valorificată din punct de vedere turistic.

Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice şi astfel, cei interesaşi pot să parcurgă Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.

În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi.

Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea iar de peste 300 de ani, cetatea a rămas un simbol al Ardealului.

Cetatea Câlnic oferă o experienţă nouă celor care vor să petreacă mai multe zile acolo deoarece cu doar 50 lei pe noapte turiştii pot beneficia de o cameră locuibilă chiar între zidurile cetății.

Construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, Cetatea Câlnic este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica dar şi casa parohială.

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.

Programul de vizită este permanent, iar doritorii pot să facă un tur al cetăţii plătind preţul de 5 lei pentru adulţi, 2,5 pentru elevi, studenţi şi pensionari iar taxa foto este de 7 lei.

Transalpina sau Drumul Regelui este o șosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.

În jurul subiectului legat de primii constructori ai acestui drum sunt încă discuţii. Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

Există şi o legendă locală care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile sale fizice şi financiare.

Alte surse afirmă că Transalpina a fost construită de germani, din rațiuni militare, în timpul primului război mondial.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

Deşi oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiştii din toate colţurile ţării, dar şi pentru străinii care vizitează România.

Tot în această zonă, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer liber pe Valea Frumoasei din Sebeş unde vor găsi apă rece de izvor, aerul curat bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colț de lume.

Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Satul Rimetea este un loc unde se poate vedea un peisaj unic în lume, cu case albe şi ferestre verzi care fiind neschimbate de sute de ani atrag foarte mulţi turişti în fiecare an. Special la acest sat care are o populaţie majoritară de origine maghiară este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rîmetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

În 1999 comuna a fost distinsă cu premiul „Europa Nostra“ al Comisiei Euopene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Totodată, în 2012 Rîmetea a fost inclusă pe lista celor mai frumoase sate din România.

Peştera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului.

Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.

Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea.

Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.

Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare.

Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație.

Şi dacă tot se află în zonă, turiştii pot vedea Dealul cu melci, din apropierea cascadei.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.

Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze.

Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor.

De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădirii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului.

Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită „la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Tot în această zonă se află şi un lăcaş plin de spiritualitate în mijlocul naturii, Mănăstirea de la Râmeţ.

Aceasta este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377. Este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti.

Situată în Muţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, într-un loc numit „Valea Mănăstirii”, străjuită de stânci impresionante, bisericuţa cu hramul “Izvorul Tămăduirii” ţine ascunse în ziduri destul de multe taine.

Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb, în 1377.

Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

În anul 1982 a fost sfinţită piatra de temelie a unei noi biserici. Noul lăcaş uimeşte prin migala execuţiei ornamentale, de la capitelurile corintice ale coloanelor şi ancadramentele uşilor cu motive neobrâncoveneşti, la faţadele împodobite cu brâuri sculptate sub forma unei funii, de jur-împrejurul bisericii.

Dacă exteriorul este uimitor, interiorul este scăldat în luminozitatea sobră a picturii.

Puteți Recomanda mai jos 5 din cele 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba prezentate de Alba24:

Top 10 cele mai frumoase locuri din județul Alba. Votează

Loading ... Loading ...

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat de presă PNL Alba, Gheorghe Valentin Rotar: Astăzi, despre Sănătate!

Publicat

Investițiile în domeniul sanitar la Blaj vor continua și în perioada următoare, pentru că sănătatea blăjenilor reprezintă o prioritate pentru administrația locală. Spitalul Municipal Blaj se află, datorită dotărilor și serviciilor medicale oferite, printre cele mai bune trei spitale municipale și orășenești din țară!

Modernizarea secțiilor medicale din spital, extinderea spitalului, prin construirea noului ambulatoriu și mansardarea clădirii spitalului nou, achiziționarea de aparatură performantă și atragerea de medici tineri, dornici de performanță, sunt câteva dintre cele mai importante obiective pe care ni le-am propus pentru perioada 2021-2027.

Ne dorim ca blăjenii și pacienții din zona Târnavelor să beneficieze de servicii medicale cât mai complete, astfel încât să nu mai fie puși în situația de a apela la alte clinici specializate pentru investigațiile de specialitate esențiale. Creșterea calității actului medical trebuie să fie corelată cu existența dotărilor la cele mai înalte standarde, astfel încât capacitatea de diagnosticare și de intervenție să fie cât mai rapidă.

Iată care sunt cele mai importante investiții pe care ni le propunem pentru perioada 2021-2027, perioada în care comunitățile locale vor putea obține finanțări din politica de coeziune a Uniunii Europene:

– DOTAREA SPITALULUI MUNICIPAL BLAJ CU ECHIPAMENT R.M.N. (Rezonanță Magnetică Nucleară)

Aparatul R.M.N a fost deja achiziționat și va fi pus în funcțiune până la finalul acestui an. Pentru punerea în funcțiune a R.M.N.-ului se va construi o clădire separată în curtea interioară a spitalului nou din Blaj, clădire necesară în vederea obținerii tuturor avizelor legale pentru funcționare.

– EXTINDEREA AMBULATORIULUI LA SPITALUL MUNICIPAL BLAJ

Este o investiție din fonduri europene în valoare de 10.700.750 de lei care va fi finalizată în anul 2021, ce constă în construirea unui imobil nou pe mai multe nivele, unde își vor desfășura activitatea secțiile de ambulatoriu. La fiecare nivel – subsol, parter și la etajele 1, 2 și 3 – va exista o circulație orizontală, pentru a se lega clădirea veche a spitalului de cea nouă a ambulatoriului integrat, iar pe lângă lucrările de construcții și instalații pentru extinderea pe orizontală a clădirii, vor fi achiziționate utilaje și echipamente tehnologice, noi echipamente medicale pentru dotarea specifică a cabinetelor medicale, iar la exterior vor fi reabilitate aleile pietonale, care, împreună cu căile de acces către ambulatoriu, precum și cu cele de la ambulatoriu către spital, vor fi iluminate. Tot în incinta spitalului se vor realiza spații verzi și se va amenaja o parcare pentru ambulanțe sau pentru autosanitarele destinate consultațiilor la domiciliu.

– MANSARDAREA CLĂDIRII SPITALULUI NOU

Este un proiect investițional asumat de municipalitate, care are în vedere extinderea capacității Spitalului Municipal Blaj, astfel încât actul medical la Blaj să se desfășoare în condiții moderne, cu o gamă cât mai largă de servicii medicale.

– MODERNIZAREA SECȚIILOR ÎN SPITALUL MUNICIPAL BLAJ

Lucrările de reparații și reabilitare la Spitalul Municipal Blaj vor continua prin executarea de lucrări de modernizare la toate secțiile spitalului și modernizarea sălilor de operație, asemănătoare lucrărilor deja finalizate la secțiile urgențe, terapie intensivă, neurologie, ortopedie, ginecologie, executate până în prezent.

– HELIPORT

Acest obiectiv de investitii, în valoare de 600.000 de euro, necesar Blajului și zonei Târnavelor, va fi realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Alba. Este un aerodrom utilizat exclusiv de elicoptere, prima investiție modernă de acest gen din Alba, care va deservi, pe timp de zi și pe timp de noapte, atât Spitalul Municipal Blaj, cât și urgențele din zona Târnavelor și din județ.

Vă îndemn să mergeți cu Rotar și Blajul va fi bine!

Comandat de Partidul Național Liberal, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro, cod unic mandatar financiar coordonator 21200012

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Comunicat de presă Oana Badea, PNL Alba: Prin investiții modernizăm Aiudul!

Publicat

În articolul precedent v-am prezentat prioritățile care se referă la cetățeni, investiții, antreprenori și parteneriatul onest cu Consiliul Județean.

Astăzi despre turism, cultură, protejarea mediului înconjurător, educație și sport.

Promovarea unui produs turistic și cultural prin valorificarea identității distincte a Aiudului ca motor de dezvoltare a serviciilor din domeniu.

Organizarea unui concurs de vlogging cu tema „Made in Aiud” – acest tip de promovare reprezintă un mijloc accesibil și modern care poate crește numărul de turiști din Aiud;

Introducerea, după reabilitarea și modernizarea Liceului Tehnologic Aiud, în circuitul turistic a turnului „Frumoasei Venețiene”;

Înființarea unui centru de informare turistică;

Reintroducerea în circuitul turistic a Cetății Aiudului complet reabilitată;

Crearea de trasee turistice care să promoveze micii producători din Aiud; de exemplu: „Turul Cramelor”, „Turul Viilor”, „Turul Trandafirilor”;

Dezvoltarea de trasee de cicloturism prin care să valorificăm natura din jurul municipiului Aiud.

Consolidarea statutului de municipiu verde prin proiecte de protejare a mediului înconjurător

Promovarea mijloacelor alternative de transport prin achiziționarea a 50 de biciclete și înființarea a 3 puncte de „bike sharing” în zone strategice ale oraşului;

Dezvoltarea a trei trasee de biciclete însumând 8,8 km;

Achiziționarea a 16 autobuze electrice astfel încât întreaga flotă a transportului public în comun din municipiul Aiud să fie una ecologică;

Introducerea iluminatului public pe LED atât în urbanul, precum și în ruralul municipiului Aiud;

Regularizarea cursului Văii Aiudului printr-un proiect al Apelor Române;

Valorificarea zonelor naturale și ariilor protejate din jurul Aiudului.

Continuarea investițiilor în educație și sport

Educația bazată pe anticiparea schimbărilor și analiza particularităților regionale;

– Dezvoltarea Aiudului ca pol al învățământului profesional și tehnic;

– Revigorarea învățământului agricol prin dezvoltarea unui parteneriat cu sistemul de învățământ universitar care să pună bazele unei extensii universitare în domeniul agronomic la Ciumbrud;

Reabilitarea exterioară și interioară, precum și dotarea sălilor de clasă ale Liceului Tehnologic Aiud;

Reabilitarea și modernizarea Colegiul Național „Titu Maiorescu”;

Construirea unei noi grădinițe în cartierul Micro;

Reabilitarea și extinderea prin mansardare a Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 din Aiud;

Amenajarea curții interioare a Școlii Gimnaziale „Axente Sever”;

Construirea unei noi creșe;

Dezvoltarea proiectului „Profesorul Anului” pe diferite teme precum: voluntariat, ecologie, caritate, etc.

Construirea unei noi baze sportive în zona IAS care cuprinde: un teren de dimensiuni mari omologat UEFA și FRF (dimensiuni minime: 164 m lungime și 80,50 m lățime), cu tribune cu 500 de locuri, nocturnă şi un teren de dimensiuni mici tușat pentru următoarele sporturi: minifotbal, handbal, baschet, tenis de câmp.

Încurajarea școlilor să pună la dispoziție terenurile de sport pentru elevi și în afara programului școlar;

Montarea de mese de tenis (ping – pong) fixe în cartiere și în parc;

Atragerea unei investiții C.N.I. pentru construirea unui bazin de înot;

Promovarea sportului în rândul cetățenilor prin susținerea asociațiilor sportive și organizarea unor evenimente de promovare.

Comandat de Partidul Național Liberal, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro, cod unic mandatar financiar coordonator 21200012

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate