OAR Alba: „Arhitectură locală, conştientizare şi valorizare”, un proiect pentru păstrarea tradiției arhitecturale a Ţării Moţilor

Proiectul „Arhitectură locală, conştientizare şi valorizare”, derulat de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Filiala Alba, în perioada octombrie 2011 – aprilie 2012 şi finanţat integral de Ordinul Arhitecţilor din România prin Timbrul de Arhitectură, a fost prezentat miercuri, în conferinţă de presă, de preşedintele OAR Alba, Stelian Fleschin, împreună cu participanţii în proiect.

Obiectivul proiectului este punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi etnografic din Ţara Moţilor, prin consultarea şi oferirea de soluţii profesioniste localnicilor, întreprinzătorilor şi reprezentanţilor administraţiei locale, cu privire la construirea sau extinderea unor clădiri, păstrând stilul tradiţional caracteristic zonei.

Acţiunile de consultare s-au desfăşurat în 10 localităţi din Ţara Moţilor (Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Horea, Albac, Avram Iancu, Poiana Vadului, Vadu Moţilor, Vidra şi Sohodol).

Preşedintele OAR Alba, Stelian Fleschin, subliniind importanţa valorii patrimoniului structural care trebui să beneficieze de o abordare profesionistă, a explicat că ideea proiectului mai sus menţionat a pornit de la tendinţa din ultimul timp, de transfer de stiluri specifice din mediul urban în cel rural, care determină utilizarea unor elemente arhitecturale străine locului, modificând aspectul unitar şi tradiţional al acestor sate. De asemenea, utilizarea unor materiale de construcţii neadecvate nici ca aspect, nici calitativ a dus la un amestec de stiluri şi culori generator de kitsch.

Asistentul coordonator al proiectului, Monica Jorj, împreună cu arhitectul Alexandra Suciu şi urbaniştii Alexandru Damian şi Laura Năsui au explicat în ce a constat proiectul şi care sunt rezultatele acestuia până în prezent.

„Prin acest proiect, vrem să îi facem pe localnici mândri de specificul arhitecturii zonei lor, să îi facem să înţeleagă valoarea lui”, a precizat Monica Jorj.

În cadrul proiectului, etnografi, arhitecţi şi urbanişti au realizat o cercetare aprofundată a zonei, identificând numeroase elemente de arhitectură tradiţională sau moduri specifice de ocupare a terenurilor cu valoare de patrimoniu arhitectural şi urbanistic. Aceştia au oferit consiliere gratuită celor care intenţionează să ridice locuinţe sau pensiuni noi în zonă şi au elaborat la cerere soluţii profesioniste de modificare sau extindere a locuinţelor existente, astfel încât acestea să includă elemente de arhitectură tradiţională. Astfel, au fost consiliate 15 familii, 12 întreprinzători şi câţiva meşteri locali specialişti în tehnici tradiţionale de construire.

Solutiile oferite au fost grupate într-o publicaţie distinctă, „Caiet de idei pentru păstrarea specificului local. Adaptări ale caselor tradiţionale la standarde contemporane şi modele pentru construcţii noi în Ţara Moţilor”, ce poate fi consultat aici.

De asemenea, a fost redactat un „Ghid de construire pentru păstrarea arhitecturii tradiționale„, destinat arhitecţilor, autorităţilor publice, întreprinzătorilor în turism. Locuitorii comunelor din Ţara Moţilor, au primit pliante ce explică într-un limbaj accesibil elementele specifice casei tradiţionale din Ţara Moţilor.

Coordonatorul proiectului a fost arhitect Marius Barbieri, asistentul coordonator a fost Monica Jorj, iar echipa de proiect a fost una multidisciplinară: arhitect Alexandra Suciu, urbaniști Laura Năsui şi Alexandru Damian, etnograf specialist în arhitectură tradiţională, Ioan Augustin Goia, de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, istoric Călin Şuteu.

„Peisajul montan specific satelor şi comunelor din Ţara Moţilor este unul sensibil la intervenţii umane iar dezvoltările rapide prin noi construcţii pot să-l transforme iremediabil. În acest context, proiectul Arhitectura locală, conştientizare şi valorizare oferă soluţiile: respectarea unor principii simple de construire şi ocupare a terenului, în momentul realizării unor construcţii noi, şi restaurarea corectă a locuinţelor vechi. Astfel se asigură păstrarea peisajului cultural din Ţara Moţilor şi atragerea turiştilor în zonă”, a declarat arhitectul Stelian Fleschin, preşedintele OAR Alba.