Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Obiceiuri de Paști din județul Alba păstrate sute de ani: Udata, Fugărește mirele, Statul la vase, Toaca Paștilor sau Păștenii


Publicat

De Paște, în județul Alba încă se păstrează obiceiurile care datează de sute de ani, precum „Udata”, „Fugărește mirele”, „Statul la vase”, „Toaca Paștilor”,Păștenii”  sau „Prăgșorul”.

Cel mai cunoscut obicei de Paşte, care se păstrează atât în judeţul Alba, cât şi în majoritatea localităţilor din Transilvania, este “Stropitul” sau “Udatul”.

Vezi și MESAJE de PAŞTE 2021: Cele mai frumoase gânduri pentru urări și felicitări la prieteni, familie şi colegi, de Învierea Domnului

Etnografii spun că obiceiul stropitului de Paşte a fost adus în Transilvania în perioada Evului Mediu, de către saşi, fiind preluat în toate zonele locuite de germani şi mai apoi în comunităţile maghiare, dar şi româneşti.

Obiceiul este păstrat atât la credincioşii ortodocşi, cât şi la cei romano-catolici, reformaţi sau greco-catolici şi presupune ca, în a doua de Paşte, băieţii să stropească toate fetele cu parfum.

Tinerii formează grupuri în funcţie de prietenii şi merg “la udat”, primind în schimb de la gazde cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin.

La ţară, se păstrează încă obiceiul ca băieţii să îi întrebe pe părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, spunând următorul vers: “Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi daţi voie să o stropesc?”.

Stropitul fetelor se făcea în vechime cu apă, însă, din secolul al XIX-lea, obiceiul s-a modificat astfel încât băieţii folosesc acum sticluţe cu parfum. Obiceiul stropirii fetelor se păstrează încă, în special în comunităţile de germani şi saşi, simbolizând bunăstarea.

646x404Unul dintre cele mai vechi obiceiuri, atestat etnografic în jurul anului 1750, se păstrează în zona Munţilor Apuseni, în localitatea Bistra, cea mai mare comună.

Obiceiuri de Paște- ”Păștenii” pastrat la Cugir  din 1948

pasteni

Peste 50 de „păşteni” din Cugir au pregătit în acest an pâinea și vinul pentru Paşte. Este vorba despre Obiceiul „Păştenilor”, păstrat din generaţie în generaţie, de peste 70 de ani.

În acest an, 56 de „pășteni” care au împlinit vârsta de 60 de ani au pregătit Sfintele Paști. În 2021, evenimentul a avut loc în Miercurea Mare, în jurul orei 15:00, în fața bisericii „Sf. Treime” din Cugir, cu o slujbă religioasă. Oamenii s-au strâns în fața cult îmbrăcați în costume populare, atmosfera fiind una de sărbătoare.

Obiceiul „Păștenilor” a apărut în 1948, în satul Vinerea, la inițiativa părintelui paroh Ioan Sabău, care a hotărât ca pregătirea Sfintelor Paşti să fie făcută de persoanele care împlinesc în cursul acelui an 60 de ani şi care vor purta numele de „păşteni”.

Tradiția a fost preluată mai apoi și la Cugir, fiind una dintre cele mai cunoscute tradiții din zona Transilvaniei care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mari a Postului Sfintelor Paşti.

Obiceiul începe cu mult înainte de Săptămâna Mare, când are loc întâlnirea celor care au împlinit vârsta de 60 de ani în decursul anului respectiv.

Obiceiuri de Paște – Toaca Paștilor sau Prăgșorul

Obiceiul, denumit „Toaca Paştilor” sau „Prăgşorul”, începea din Joia Mare, când feciorii satului mergeau în pădure, căutau un lemn de paltin cu rezonanţă şi făceau o toacă, pe care mai apoi o atârnau în curtea bisericii din localitate.

Bătrânii din Bistra povestesc că acum obiceiul s-a modificat puţin, astfel încât toaca este adusă din turla bisericii şi atârnată de un par, urmând ca apoi să fie bătută şi păzită de 12 tineri necăsătoriţi, numiţi “crai”.

În Vinerea Mare, tinerii, după ce s-au spovedit şi s-au împărtăşit, instalează toaca în curtea bisericii şi încep organizarea pazei, amplasând şi nişte ţevi speciale “de puşcat”, un fel de artificii artizanale.

Citește și: Paște fericit • Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște care pot fi trimis prin SMS de Sfintele Paști

“Craii” bat toaca şi puşcă din ţevi până luni dimineaţă, perioadă în care, dacă toaca este furată, trebuie să o răscumpere de la hoţi şi totodată să suporte organizarea balului din a doua zi de Paşti.

De asemenea, în noaptea de Înviere, “Mormântul Domnului” este păzit simbolic de “crai”, garda schimbându-se de mai multe ori în timpul nopţii. Duminică seară, în ziua de Paşti, este ales în curtea bisericii “primul crai”, care, după tradiţie, este feciorul ce urmează să se căsătorească în acel an.

După trei nopţi în care au păzit toaca, luni, craii schimbă uniformele militare cu straie populare şi, însoţiţi de un taraf, cutreieră localitatea, din casă în casă, strigând „Hop, hop, hop, vivat”.

Primesc bani şi ouă de la săteni şi invită fetele la balul “Prăgşorului”. Ei aleg totodată şi “prima crăiasă”, care, împreună cu primul crai, va juca primul joc la balul de “Prăgşor”. Balul este organizat din banii tuturor sătenilor.

Obiceiul ar fi fost adus în zonă în jurul anului 1750, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din Bistra, iar în prezent tradiţia se păstrează prin implicarea comună a celor două biserici, ortodoxă şi greco-catolică.

Obiceiul de la Bistra are şi o continuare în Duminica Tomii, prima de după praznicul Învierii Domnului, când are loc “Prăgşorul Mic”.

pste traditiiUn alt obicei din vechime este „Statu la vase”, organizat în a doua zi de Paşte la Şugag, pe Valea Sebeşului.Obiceiul a fost reînviat în 2008, după aproape 20 de ani de când nu a mai fost organizat şi, potrivit etnografilor, este foarte vechi.

Tinerii căsătoriţi de la sărbătoarea de Paşti trecută până la cea prezentă se îmbracă în haine populare de nuntă şi stau la mese, în curtea bisericii din localitate.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2021: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Acolo, ei primesc din partea rudelor, a prietenilor şi a consătenilor vase pentru gospodărie, ca dar de nuntă.

În vechime, obiceiul presupunea ca tinerii să primească vase de lut, însă în prezent cadourile constau în vase de sticlă, porţelan sau inox necesare în gospodărie.

Pomeana copiilor – obicei de Paște la Presaca Ampoiului

În satul Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşti, sunt organizate trei manifestări – “pomeana copiilor”, “fugăritul mirelui” şi “jucatul lopţii în bâtă”.

„Pomeana copiilor” începe în Duminica Floriilor, când femeile din sat duc făină la “prescurariţă”, adică o femeie din localitate care coace prescurile pentru biserică.

Prescurăriţa face câteva sute de colaci, unii dintre ei de dimensiuni mici, care vor fi folosiţi la “pomeana copiilor”. În a doua zi de Paşti, după slujba religioasă, colăceii vor fi aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului vor pune ouă roşii.

Toţi copiii din sat se vor aşeza apoi, câte unul, în spatele colăceilor, primind “pomeana” sfinţită de preoţi.

Sărbătoarea este interpretată, din punct de vedere religios, ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi al celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.

După terminarea slujbei religioase, urmează „Fugăritul mirelui” – o cursă în care tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi.

Dacă este prins, mirele va trebui să-i cinstească pe ceilalţi tineri, în timp ce sătenii vor spune glume şi vor râde pe seama lui, iar dacă nu va fi prins, el va trebui cinstit de către urmăritori cu vin şi bucate.

Bătrânii satului povestesc că, în vechime, obiceiul se practica în ziua nunţii, când mirele era fugărit de feciorii satului.

Cel mai inedit moment din a doua zi de Paşte rămâne însă “Jucatul lopţii în bâtă”, un sport local asemănător oinei tradiţionale româneşti. Băieţii satului formează echipe de câte cinci sau opt jucători, trasează terenul şi înfig doi ţăruşi în pământ – unul de la care se porneşte şi unul la care trebuie să se ajungă.

Jucătorii trebuie să parcurgă dus-întors distanţa dintre cei doi ţăruşi fără să fie loviţi de “loptă”, o minge făcută din cârpe legate.

Jucătorii echipei adverse vor lovi lopta cu bâte, având dreptul la câte trei lovituri, iar fiecare jucător care îşi epuizează loviturile schimbă rolul cu cel pe care trebuia să-l lovească cu lopta. Echipa care îşi va epuiza prima loviturile va fi declarată învinsă.

”Statu la vase” – obicei de la Șugag, unic în România

Obiceiul tradițional „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” de la Șugag

,,Statu la vase în Lunea Paștelui” de la Șugag este un străvechi obicei tradițional, unic în țară, ce reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, obiceiul ale cărui origini se pierd în timp și în istoria acestor locuri.

Tradiția spune că în a doua zi de Paști sătenii trebuie să se adune în curtea bisericii și să ia parte la un mare ospăț închinat vieții de familie. Este un moment cu totul special, celebrându-se însăși starea de bine, de mulțumire, din sânul familiei.

Pregătirile încep din Săptămâna Mare

Pregătirile pentru ieșirea la ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” încep odată cu intrarea în Săptămâna Mare. În această perioadă, întreaga comunitate intră în săptămâna curățeniei caselor, gospodăriilor, trec la purificarea veșmintelor, dar și la purificarea sufletească.

Luni și marți sunt scoase din lada de zestre, curățate, călcate și pregătite, pentru marea sărbătoare, deosebitele costume tradiționale șugăjene cu care mirii și miresele de peste an urmează a se îmbrăca în Lunea Paștelui.

În Miercurea Mare, alături de alți membrii din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare dintre ei ducând în dar vase ce urmează a fi donate bisericii.

Povestirile localnicilor spun că aceste vase sunt sfințite și dăruite familiilor mai sărace în noaptea de Înviere. Urmează apoi Joia Mare, când conform tradiției nu se lucrează nimic, nici în casă și nici afară, în gospodărie.

În Vinerea Mare sau a Vinerea Patimilor, după venirea de la Sfântul Maslu, în fiecare gospodărie se roșesc ouăle.

În zona Șugagului nu s-a practicat niciodată încondeiatul ouălor, acestea fiind vopsite cu foi de ceapă.

La orele amiezii, comunitatea locală se îndreaptă din nou spre biserică pentru a participa la Prohod, la slujba de Sfințire a ouălor roșii și la pregătirea Paștilor pentru Înviere.

Motivul pentru care slujbele se țin în mijlocul zilei

O caracteristică aparte la Șugag este faptul că slujbele religioase din această perioadă au loc în miezul zilei, deoarece Șugagul este ,,un sat de munte, cu case rare și răsfirate pe mari întinderi, numai miezul satului fiind mai încheiat în jurul bisericii” (Lucian Blaga).

În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiționale de Paști: ouă roșii, cozonaci, pâine, preparate din miel.

Cuplurile de tineri căsătoriți în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru ,,Statu’ la vase”. Aceștia sunt niște colaci ritualici, în număr de cinci, patru mai mici și unul mai mare.

Se fac din același aluat ca și colacii tradiționali, doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite așezarea în mijlocul lor a unui ou roșu.

Fiind o comună de munte desfășurată pe o suprafață de 240 kmp, la Șugag slujba de Înviere se ține duminică dimineața, sfârșindu-se în jurul orei cinci dimineața, atunci când se iau paștile de către toți membrii comunității chiar la ieșirea din biserică și se ciocnesc ouă roșii.

În Duminica paștilor membrii familiilor se reunesc în jurul mesei de Paști, mănâncă și se veselesc împreună până seara târziu.

Tinerii se adună într-un loc dinainte stabilit și joacă jocuri diverse în timp ce bătrânii stau la taifas.

În ziua de Paști nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie să se certe între ei pentru a fi armonie tot anul.

Lunea Paștelui- ziua în care se sărbătoresc tinerii căsătoriți în ultimul an

Lunea Paștelui are la Șugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriți în anul ce s-a scurs de la Paștele trecut și până la prinderea Postului Paștelui prezent.

Fiecare dintre aceste tinere cupluri vin la biserică în Lunea Paștelui îmbrăcați în portul tradițional șugăjan.

Poalele pliate, iile, cătrințele, șorțurile, cioarecii, cojocelele și clopul sunt scoase din lada de zestre, ce încă mai există în gospodăria fiecărei familii, și sunt îmbrăcate cu mândrie de tinerii căsătoriți.

Singurul element deosebit față de costumul tradițional de sărbătoare este acela că tinerele neveste, la acest obicei și numai la acest obicei, înlocuiesc brâul roșu sau brâul tricolor care se poartă de obicei, cu o panglică de culoarea albastru deschis care simbolizează trecerea fetei în rândul tinerelor neveste, dar și infinitul azuriu al cerului, adică viața senină ca cerul, fără nori, a cuplului nou format.

Fluierul este nelipsit de la brâul șugăjanului, fiind purtat la brâu și în Lunea Paștelui, fiecare străduindu-se să-l încrusteze cât mai frumos.

Drumul până la biserica se ține cu cântece, glume și veselie

În drumul lor spre biserică, tinerii căsătoriți trec de la unul la altul. Tot drumul până la biserică este presărat de râsul tinerilor, de glume, snoave și ghicitori.

Pe durata întregului drum, tinerii atrag privirile prin ținuta și veselia lor, fiind întâmpinați de ceilalți membrii ai comunității sau de simpli trecători aflați în tranzit prin Șugag, cu urări de bine și cu urări de longevitate în cuplu.

În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din Lunea Paștelui, tradiția cere ca tinerii căsătoriți în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii unde, la finalul slujbei din biserică, preotul le va da binecuvântarea pentru viața de familie în care tocmai au intrat.

Este un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăși starea de bine și de mulțumire din sânul familiei.

Masă în curtea bisericii. Ce simbolizează cifrele 2 și 4

Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință, respectând cu sfințenie ritualul sărbătorii. În ritualul acestei sărbători există două constante, două cifre simbol – cifra doi și cifra patru.

În pregătirea mesei din curtea bisericii, cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor.

În mediul rural, nașii au o mare importanță în viața noului cuplu, ei fiind considerați părinții spirituali ai tinerilor căsătoriți.

Masa este pregătită de tânăra nevastă, înainte de începerea slujbei din biserică, ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru: pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat, fiecare nevastă străduindu-se să aibă țesăturile cele mai frumoase.

Fețele de masă sunt așezate în trepte pentru a putea fi văzute mai bine și pentru a fi cât mai apreciată măiestria tinerei neveste. Marginea feței de masă este tivită cu dantelă făcută în casă.

După ce sunt așezate fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare.

În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu.

Colacul cel mare este asemănător ,,pupezei” folosite în ritualul de nuntă de pe Valea Sebeșului, această ,,pupăză” fiind colacul adus de nași ca dar de nuntă.

După aranjarea mesei, tinerele neveste fac un adevărat festin culinar, specific sărbătorii de Paști, cu cozonaci, ouă roșii, prăjituri, vin, țuică și preparate din carne de miel.

Un alt element specific este vaza cu flori. De pe niciuna dintre mese nu lipsește vaza cu flori, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieții, de la naștere și până la moarte.

Florile – simbolul rodirii la tinerele familii

La tinerele familii, simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reînvierii.

La sfârșitul slujbei religioase din biserică, întreaga comunitate prezentă la slujbă se deplasează în curtea bisericii, acolo unde tinerii vor primi binecuvântarea preoților pentru un trai îndelungat, îmbelșugat și fericit.

Cu acest prilej sunt sfințite mesele îmbelșugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoți pentru nași de ale fi sprijin tinerilor căsătoriți, de a-i îndruma și sfătui la fiecare impas din viața lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viață lungă, fericită și prosperă.

După slujba de binecuvântare, rudele și prietenii sosiți în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi și închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii.

De asemenea, cei sosiți fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi.

Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr, iar la schimb, tânăra familie îi oferă nașului colacul cel mare din mijlocul mesei (,,pupăza”).

Ciubărul era pe timpuri confecționat de naș, dar astăzi el este cumpărat și trebuie să fie nou și frumos încrustat, împodobit cu verdeață, simbol al reînvierea naturii, dar și al crudității tinerei familii ce-l primește în dar.

Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

Din momentul primirii ciubărului ne despărțim de simbolistica cifrei patru și se trece la simbolistica cifrei doi ce semnifică din acest moment ,,botezul” tinerei familii, intrarea ei în lumea satului, posibilitatea ei de a pleca singură pe drumul vieții fără a mai cere ajutor de la ceilalți, decât în momentele de mare cumpănă.

Cadouri de la tot satul: două blide, două linguri, doua ulcele…

Se consideră de acum înainte că cei doi tineri au strâns experiența necesară pentru a-și asuma responsabilitățile vieții în doi și că acest obicei al statului la vase este ultimul ajutor pe care comunitatea în care trăiesc au obligația să li-l mai acorde.

Acest prag, de trecere la adevărata viață de cuplu, este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate, prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase și întotdeauna în număr de două obiecte de același fel: două blide, 2 linguri, 2 furcuțe, 2 ulcele, 2 metri de jolj, 2 oale etc.

După ceremonial, toate aceste obiecte sunt puse în ciubărul primit de la naș și sunt transportate de cei doi soți până acasă, simbol al începerii muncii în doi.

Se poate observa că în ceremonialul de pregătire și desfășurare al obiceiului ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” principalul element de recuzită este vasul.

Vasele folosite în cadrul obiceiului sunt confecționate din lemn sau lut. Probabil că importanța acestor obiecte vine de la tradițiile meșteșugărești ale zonei, știut fiind că olarii din Săsciori și sculptorii în lemn din Șugag au fost renumiți din cele mai vechi timpuri.

Nu de puține ori vasele confecționate din lutul dealurilor din Săsciori sau obiectele făurite de meșterii populari din Șugag, ca și minunatele icoane de la școala Poienarilor din Laz au fost admirate și apreciate atât de specialiști, cât și de simplii privitori din întreaga lume, multe din ele poposind în colecții particulare.

Sau poate că importanța vaselor, în contextul obiceiului tradițional din zonă, vine din vremuri mai îndepărtate, știut fiind, din izvoarele istorice, că tracii prezenți pe aceste meleaguri, aveau un cult deosebit pentru familie și pentru confecționarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare în gospodărie.

Obicei întrerup în anul 1990

Obiceiul tradițional ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” a fost întrerupt în anul 1990 din motive necunoscute, dar în urma culegerilor din teren și a informatorilor din zonă, un grup de specialiști de la Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” l-au valorificat și l-au readus în actualitatea satului în anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și a Primăriei din Șugag.

De atunci, obiceiul se practică din nou fără întrerupere.

În toată această perioadă, de la apariția lui și până azi, un obicei la origine păgân a străbătut veacurile, a fost adoptat de biserică și a fost transformat într-un obicei creștin, însă semnificația sa inițială s-a păstrat nealterată: uniunea comunității în jurul noii familii.

Valea Sebeșului denumită de Sadoveanu ”Valea Frumoasei”

Valea Sebeșului, denumită de Mihail Sadoveanu ,,Valea Frumoasei” este situată în Județul Alba, în sudul Transilvaniei, în partea central a Carpaților Meridionali, în porțiunea unde aceștia prezintă cea mai mare lățime (grupa Șureanu-Parâng-Lotrului).

Valea Sebeșului este încadrată la vest de Munții Șureanu și culoarul Mureșului, de Munții Lotrului la sud, de Munții Cindrel și de Depresiunea Apoldului în est, iar la nord de Podișul Secașelor.

Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece și pădurea verde îți dau senzația că te afli într-un colt de rai.

Te convingi de asta imediat după ce îeși din localitatea Petrești și urci spre Munții Sebeșului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut.

După intrarea pe vale, la circa 30 km de Municipiul Sebeș se află situată comuna Șugag, atestată documentar încă din anul 1575.

Comună veche de ciobani, Șugagul își trage numele de la apele tumultoase (șugăgi) ce coboară în vârtejuri de pe versanții munților Cindrel și Șureanu.

Șugagul este cunoscut atât prin peisajul minunat, cât și prin formațiile tradiționale de fluierași, prin meșteșugul prelucrării lemnului și prin frumoasele obiceiuri tradiționale.

Sărbătoarea este organizată în fiecare an de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șugag și Biserica Ortodoxă Șugag.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Campania BlooDoChallenge: Donatorii de sânge și trombocite, recompensați de localul ”La Poartă” din Alba Iulia

Publicat

Localul ”La Poarta” din Alba Iulia a venit partener oficial BlooDoChallenge, ceea ce înseamnă că fiecare donator de sânge sau trombocite poate fi recompensat.

Reprezentanții localului spun că inițiativa lor este menită să încurajeze lumea să doneze.

”Începând de astăzi, oamenii trebuie să-și descarce aplicația, după care să-și facă cont pe aplicație.
Se pot programa pentru donare lunar, iar pentru fiecare donație acumulează puncte, iar pe baza acelor puncte, noi o să avem diverse oferte în aplicație.
Tot ce trebuie oamenii sa facă, este sa scaneze un cod QR oferit la vaccinare pentru a acumula puncte, după care să vină la noi și să aleagă una dintre ofertele din aplicație”, au transmis reprezentanții ”La Poarta”. 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Planetele Venus, Marte și Mercur se pot vedea cu ochiul liber în luna mai 2021. Când poți descoperi pe cer ”Luceafărul de seară”

Publicat

sursa foto: stellarium.org

Trei planete ale sistemului solar pot fi văzute, în luna mai seara, pe cer, cu ochiul liber – Venus, Marte și Mercur. Astronomii anunță că că planeta Venus e mai puțin vizibilă la începutul lunii, Marte nu este foarte strălucitoare, iar Mercur se vede cel mai bine în primele douăzeci de zile din luna mai.

Venus și Mercur urmează să se “suprapună” 

În serile de mai se pot vedea Venus, Mercur și Marte. După ora 2 dimineața răsar Saturn și Jupiter.

Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, planeta Venus începe luna mai aproape de orizont, însă se ridică în fiecare zi. La mijlocul lunii mai, planeta apune mai târziu şi este astfel, mai vizibilă.

Venus și Mercur își fac apariția pe cerul de seară. Venus se vede mai greu la începutul lunii, dar din ce în ce mai bine spre sfârșitul ei, și rămâne pe cer pe tot parcursul verii și toamnei.

Mercur se vede ma ușor în primele 20 de zile de mai, deasupra orizontul de vest. Căutați în crepuscul o stea strălucitoare, nu foarte aproape de orizont, dar nici prea sus, a cărei lumină nu pâlpâie. Se poate vedea de la apusul Soarelui până în jurul ore 21:30.

Venus începe luna mai aproape de orizont, dar se ridică în fiecare zi, la mijlocul acesteia începând să apună mai târziu și să se vadă mai ușor. Este mai strălucitoare decât Mercur și vede în aceeași regiune de cer cu acesta, înspre vest.

Cele două planete se apropie aparent una de alta și se vor întâlni în ultima săptămână a lunii mai. Cel mai aproape vor fi între 27 și 30 mai. Practic, între 24 și 31 mai cele două planete se vor putea vedea în același câmp vizual al unui binoclu care mărește de 7ori (7×50).

Luna trece prin preajma celor două planete în serile de 12, 13 și 14 mai.

Cele două planete vor urma să se apropie una de cealaltă şi se vor “suprapune” în ultima săptămână a lunii mai, fenomenul fiind cel mai vizibil între 27 şi 30 mai.

Între 24 şi 31 mai, cele două planete se vor putea vedea în acelaşi câmp vizual al unui binoclu care măreşte de 7 ori (7×50).

Conform informațiilor furnizate de Observatorul Astronomic, pe parcursul lunii mai, planeta Marte va străbate toată constelaţia Gemini.

La sfârşitul lunii, se va afla în preajma stelelor Castor şi Pollux, cele mai strălucitoare din constelaţie.

Planeta se vede de la apusul Soarelui până la miezul nopţii, când apune.

Luna ajunge în preajma planetei în serile de 15 şi 16 mai.

Când se vor putea vedea și alte planete

După ora 2.00 dimineaţa răsare Saturn şi, la o oră după acesta, Jupiter, potrivit oamenilor de știință. Saturn se află într-o constelaţie în care nu se găsesc stele strălucitoare.

Prin urmare, dacă priviţi înspre sud-est, aproape de orizont, veţi vedea planeta, ca o stea strălucitoare care nu pâlpâie.

În stânga sus faţă de planetă, foarte aproape, se află steaua theta Capricorni, aflată la 158 de ani lumină depărtare.

Dacă priviţi în aceeaşi direcţie, după ora 3 veţi vedea două stele strălucitoare, Saturn şi Jupiter (Jupiter fiind mai strălucitor).

Chiar dacă se află în aceeaşi zonă de cer, planetele se află în constelaţii diferite: Saturn este în Capricornus, iar Jupiter în Aquarius.

Jupiter este de două ori mai aproape de noi decât Saturn, la 765 de milioane de kilometri.

Dacă doriţi să le priviţi prin telescop va trebui aşteptaţi până când se ridică pe cer, cândva înainte de răsăritul Soarelui.

Luna trece prin preajma planetelor în dimineţile de 4-5 mai şi 30 mai – 2 iunie.

Dimineaţa răsare şi planeta Neptun, dar aceasta nu se vede cu ochiul liber. Cerul nopţilor de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelaţia Bootes (Bouarul).

Luna în luna mai 2021

Pe 3 mai se produce faza de Ultimul Pătrar, la ora 22:54.

Pe 11 mai se produce faza de Lună Nouă, la ora 22:00.

Începând cu data de 13 mai Luna începe să se vadă seara pe cer.

Pe 19 mai se produce faza de Primul Pătrar, la ora 22:06.

Pe 26 mai se produce faza de Lună Plină, la ora 14:18. Luna pare plină între 25 și 27 mai.

Surse: Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Recordul mondial pentru cel mai mare urs vânat, stabilit în România. Ursul Lache a fost împușcat de Nicolae Ceaușescu

Publicat

România deține recordul mondial pentru cel mai mare urs împușcat într-o partidă de vânătoare. Ursul se numea Lache și a fost împușcat la o partidă de vânătoare din 1983. Vânătorul a fost chiar președintele României, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu.

Recordul mondial pentru cel mai mare urs vânat a fost înregistrat de către Nicolae Ceaușescu în 1983, la Poiana Brașov, unde apropiații dictatorului organizaseră o sesiune de vânătoare special pentru el.

Citește și Asalt asupra castelului din Riegersburg, aparținând prințului care a împușcat ursul din Covasna. Sute de români lasă comentari

Potrivit DCNews, ursul împușcat de Ceaușescu a primit 687 de puncte și reprezintă un record mondial pentru un astfel de trofeu.

Ursul ucis de Ceaușescu are cu aproape 100 de puncte mai multe decât ursul Arthur, împușcat la Ojdula, Covasna, pe 13 martie 2021, de către Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein.

Ceaușescu ar fi împușcat ursul pentru a doborî recordul lui Iosif Broz Tito. Ursul Lache a crescut într-o grădină zoologică și avea peste 400 de kilograme.

Vezi și VIDEO: Urs filmat în apropierea barajului de la Feneșasa. Numărul exemplarelor semnalate în județul Alba a crescut foarte mult

Pentru a fi vânat l-au lăsat în libertate, iar cel care a pus ochii pe ”trofeu” a fost chiar ”primul vânător al țării”, dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Oamenii săi l-au ademenit pe animal, iar Ceaușescu a tras destul de aproape, doborându-l imediat. Blana-trofeu este expusă și în ziua de azi la Muzeul Cinegetic din Posada.

sursa: EVZ Capital

Foto: captură video youtube

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Zeci de posturi bine plătite, scoase la concurs în județul Alba. Condiții de participare și documente necesare

Publicat

36 posturi, vacante, în afara organigramei sunt scoase la concurs de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Centru (OIR POSDRU Centru). 

Posturile vacante sunt pe o perioadă determinată până la sfârșitul anului 2023. 

Înscrierile pentru concurs au început din 27 aprilie și durează până în data de 13 mai la ora 14.00.

Înscrierea la concursul organizat de OIR POSDRU Regiunea Centru se realizează electronic, prin încărcarea dosarului de concurs utilizând link-ul concurs.oirposdrucentru.ro.

Dosarul de concurs reprezintă fişierul cu dimensiunea de maximum 50 MB care va cuprinde toate documentele solicitate la înscriere, scanate unele după altele.

Mai multe detalii și documentele necesare pot fi accesate AICI

Ce posturi sunt scoase la concurs

Compartiment Monitorizare Proiecte – 17 posturi, din care:

– 7 posturi de expert 1A (minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene);

– 10 posturi de expert 1 (minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene)

Compartiment Verificare Proiecte – Unitate Verificare Proiecte – 16 posturi, din care:
– 5 posturi de expert 1A (minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene);

– 11 posturi de expert 1 (minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene)

Compartiment Verificare Proiecte – Unitate Verificare Achiziţii şi Conflicte de Interese – 3 posturi, din care:

– 1 post de expert 1A (minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene)

– 2 posturi de expert 1 (minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene)

Condiţii de participare

II. 1. Condiţii specifice ocupare posturi în cadrul Compartimentului Monitorizare
Proiecte:

a). Expert 1A – 7 posturi în cadrul Compartimentului Monitorizare Proiecte;
– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna)

– minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene;

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel, Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj.

b). Expert 1 – 10 posturi în cadrul Compartimentului Monitorizare Proiecte

– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna)

– minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj

II.2. Condiţii specifice ocupare posturi în cadrul Unității Verificare Proiecte (Compartimentul Verificare Proiecte);

a) Expert 1A – 5 posturi în cadrul Unității Verificare Proiecte;

– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna);

– minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene;

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel, Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj.

b). Expert 1 – 11 posturi în cadrul Unității Verificare Proiecte

– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna)

– minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene;

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel, Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj.

II.3. Condiţii specifice ocupare posturi în cadrul Unității Verificare Achiziţii şi Conflicte de Interese (Compartimentul Verificare Proiecte);

a). Expert 1A – 1 post în cadrul Unității Verificare Achiziţii şi Conflicte de Interese

– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna);

– minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene;

– perfecţionări/specializări relevante în domeniul achiziţiilor publice atestate de diplome sau certificate

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel, Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj.

b). Expert 1 – 2 posturi în cadrul Unității Verificare Achiziţii şi Conflicte de Interese

– studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau adeverinţă valabilă emisă de universitate până la eliberarea diplomei (inclusiv sistem Bologna);

– minim 1 an vechime în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene;

– perfecţionări/specializări relevante în domeniul achiziţiilor publice atestate de diplome sau certificate

– cunoştinţe de operare/programare pe calculator: Windows, Word, Excel, Power Point, Internet Explorer, Microsoft Outlook – nivel de bază;

– disponibilitatea pentru deplasări poate constitui un avantaj.

Dosarul de concurs va conţine, în mod obligatoriu, următoarele documente:

a) Cerere de înscriere (Anexa 1) adresată directorului executiv al OIR POSDRU Regiunea Centru;

b) Curriculum Vitae model Europass;

c) Copia actului de identitate sau orice document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;

d) Copii ale diplomelor, documentelor care atestă nivelul studiilor efectuate și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum și copiile documentelor
care atestă îndeplinirea condițiilor specifice prevăzute pentru ocuparea postului;

e) Copii ale documentelor care să ateste vechimea în specialitatea studiilor sau în domeniul fondurilor europene, necesară ocupării postului;

f) Adeverință medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unitățile sanitare abilitate. Adeverința care atestă starea de sănătate conține, în clar, numărul, data, numele emitentului și calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătății. Adeverinţa medicală se prezintă în original la data susţinerii interviului.

g) Cazierul judiciar, aflat în termen de valabilitate, sau o declarație pe proprie răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcția pentru
care candidează. În toate situațiile, cazierul judiciar va fi depus în original la data susținerii interviului;

h) Acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal (Anexa 2);

Documentele din dosarul de concurs se prezintă în original, pentru verificarea conformităţii cu realitatea, doar de către candidaţii declaraţi ADMIŞI în urma susţinerii interviului.

Calendarul concursului 

1. Publicarea anunțului de concurs: 26.04.2021
2. Constituire comisie de concurs și soluționare a contestațiilor: 26.04.2021
3. Depunerea dosarelor de către candidaţi  27.04.2021 – 13.05.2021, ora 14:00
4. Afișare rezultate selecţie dosare de concurs: 14.05.2021
5. Depunere eventuale contestaţii selecţie dosare: 17.05.2021
6. Soluţionare eventuale contestaţii selecţie dosare: 18.05.2021
7. Perioadă desfăşurare probă interviu:
8. 24.05.2021- 31.05.2021
9. Afişare rezultat interviu: 02.06.2021
10. Depunere eventuale contestaţii interviu: 03.06.2021
11. Soluţionare eventuale contestaţii interviu: 04.06.2021
12. Afişare rezultate finale: 04.06.2021

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate