OBICEIURI de PAŞTI în ALBA: „Prăgşorul” la Bistra, tradiţie păstrată de mai multe generaţii, în Apuseni

În perioada Sărbătorilor Pascale, în satele din Alba se păstrează o serie de tradiţii pitoreşti, păstrate din generaţie în generaţie. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri, atestat etnografic în jurul anului 1750, se regăseşte în zona Munţilor Apuseni, în localitatea Bistra, cea mai mare comună, ca întindere, din Europa.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2017: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Obiceiul, denumit “Toaca Paştilor” sau “Prăgşorul”, începea din Joia Mare, când feciorii satului mergeau în pădure, căutau un lemn de paltin cu rezonanţă şi făceau o toacă, pe care mai apoi o atârnau în curtea bisericii din localitate.

Bătrânii din Bistra povestesc că acum obiceiul s-a modificat puţin, astfel încât toaca este adusă din turla bisericii şi atârnată de un par, urmând ca apoi să fie bătută şi păzită de 12 tineri necăsătoriţi, numiţi “crai”.

În Vinerea Mare, tinerii, după ce s-au spovedit şi s-au împărtăşit, instalează toaca în curtea bisericii şi încep organizarea pazei, amplasând şi nişte ţevi speciale “de puşcat”, un fel de artificii artizanale. “Craii” bat toaca şi puşcă din ţevi până luni dimineaţă, perioadă în care, dacă toaca este furată, trebuie să o răscumpere de la hoţi şi totodată să suporte organizarea balului din a doua zi de Paşti. De asemenea, în noaptea de Înviere, “Mormântul Domnului” este păzit simbolic de “crai”, garda schimbându-se de mai multe ori în timpul nopţii. Duminică seară, în ziua de Paşti, este ales în curtea bisericii “primul crai”, care, după tradiţie, este feciorul ce urmează să se căsătorească în acel an.

După trei nopţi în care au păzit toaca, luni, craii schimbă uniformele militare cu straie populare şi, însoţiţi de un taraf, cutreieră localitatea, din casă în casă, strigând “Hop, hop, hop, vivat”. Primesc bani şi ouă de la săteni şi invită fetele la balul “Prăgşorului”. Ei aleg totodată şi “prima crăiasă”, care, împreună cu primul crai, va juca primul joc la balul de “Prăgşor”. Balul este organizat din banii tuturor sătenilor.

Obiceiul ar fi fost adus în zonă în jurul anului 1750, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din Bistra, iar în prezent tradiţia se păstrează prin implicarea comună a celor două biserici, ortodoxă şi greco-catolică.

Obiceiul de la Bistra are şi o continuare în Duminica Tomii, prima de după praznicul Învierii Domnului, când are loc “Prăgşorul Mic”.

Vezi OBICEIURI de PAŞTI în ALBA: „Prăgşorul” la Bistra, „Statul la vase” din Şugag şi „Fugăritul mirelui” în Presaca Ampoiului