Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

OBICEIURI de PAŞTI în ALBA: „Prăgşorul” la Bistra, „Statul la vase” din Şugag şi „Fugăritul mirelui” în Presaca Ampoiului


Publicat

Locuitorii din satele din Alba păstrează unele dintre cele mai pitoreşti obiceiuri de Paşti. Pe lângă binecunoscutul “udat” al fetelor, în Munţii Apuseni este perioada pentru “Toaca Paştilor” sau “Prăgşorul”, la Şugag se “stă la vase”, iar la Presaca Ampoiului se “fugăreşte mirele”.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri, atestat etnografic în jurul anului 1750, se păstrează în zona Munţilor Apuseni, în localitatea Bistra, cea mai mare comună, ca întindere, din Europa.

Obiceiul, denumit “Toaca Paştilor” sau “Prăgşorul”, începea din Joia Mare, când feciorii satului mergeau în pădure, căutau un lemn de paltin cu rezonanţă şi făceau o toacă, pe care mai apoi o atârnau în curtea bisericii din localitate.

Bătrânii din Bistra povestesc că acum obiceiul s-a modificat puţin, astfel încât toaca este adusă din turla bisericii şi atârnată de un par, urmând ca apoi să fie bătută şi păzită de 12 tineri necăsătoriţi, numiţi “crai”.

Citește și MESAJE de FLORII 2015: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

În Vinerea Mare, tinerii, după ce s-au spovedit şi s-au împărtăşit, instalează toaca în curtea bisericii şi încep organizarea pazei, amplasând şi nişte ţevi speciale “de puşcat”, un fel de artificii artizanale. “Craii” bat toaca şi puşcă din ţevi până luni dimineaţă, perioadă în care, dacă toaca este furată, trebuie să o răscumpere de la hoţi şi totodată să suporte organizarea balului din a doua zi de Paşti. De asemenea, în noaptea de Înviere, “Mormântul Domnului” este păzit simbolic de “crai”, garda schimbându-se de mai multe ori în timpul nopţii. Duminică seară, în ziua de Paşti, este ales în curtea bisericii “primul crai”, care, după tradiţie, este feciorul ce urmează să se căsătorească în acel an.

După trei nopţi în care au păzit toaca, luni, craii schimbă uniformele militare cu straie populare şi, însoţiţi de un taraf, cutreieră localitatea, din casă în casă, strigând “Hop, hop, hop, vivat”. Primesc bani şi ouă de la săteni şi invită fetele la balul “Prăgşorului”. Ei aleg totodată şi “prima crăiasă”, care, împreună cu primul crai, va juca primul joc la balul de “Prăgşor”. Balul este organizat din banii tuturor sătenilor.

Obiceiul ar fi fost adus în zonă în jurul anului 1750, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din Bistra, iar în prezent tradiţia se păstrează prin implicarea comună a celor două biserici, ortodoxă şi greco-catolică.

Obiceiul de la Bistra are şi o continuare în Duminica Tomii, prima de după praznicul Învierii Domnului, când are loc “Prăgşorul Mic”.

Un alt obicei din vechime este “Statul la vase”, organizat în a doua zi de Paşte la Şugag, pe Valea Sebeşului. Obiceiul a fost reînviat în 2008, după aproape 20 de ani de când nu a mai fost organizat şi, potrivit etnografilor, este foarte vechi.

Tinerii căsătoriţi de la sărbătoarea de Paşti trecută până la cea prezentă se îmbracă în haine populare de nuntă şi stau la mese, în curtea bisericii din localitate. Acolo, ei primesc din partea rudelor, a prietenilor şi a consătenilor vase pentru gospodărie, ca dar de nuntă.

În vechime, obiceiul presupunea ca tinerii să primească vase de lut, însă în prezent cadourile constau în vase de sticlă, porţelan sau inox necesare în gospodărie.

În satul Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşti, sunt organizate trei manifestări – “pomeana copiilor”, “fugăritul mirelui” şi “jucatul lopţii în bâtă”.

“Pomeana copiilor” începe în Duminica Floriilor, când femeile din sat duc făină la “prescurariţă”, adică o femeie din localitate care coace prescurile pentru biserică.

Prescurăriţa face câteva sute de colaci, unii dintre ei de dimensiuni mici, care vor fi folosiţi la “pomeana copiilor”. În a doua zi de Paşti, după slujba religioasă, colăceii vor fi aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului vor pune ouă roşii. Toţi copiii din sat se vor aşeza apoi, câte unul, în spatele colăceilor, primind “pomeana” sfinţită de preoţi.

Sărbătoarea este interpretată, din punct de vedere religios, ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi al celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.

După terminarea slujbei religioase, urmează “Fugăritul mirelui” – o cursă în care tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi. Dacă este prins, mirele va trebui să-i cinstească pe ceilalţi tineri, în timp ce sătenii vor spune glume şi vor râde pe seama lui, iar dacă nu va fi prins, el va trebui cinstit de către urmăritori cu vin şi bucate.

Bătrânii satului povestesc că, în vechime, obiceiul se practica în ziua nunţii, când mirele era fugărit de feciorii satului.

Cel mai inedit moment din a doua zi de Paşte rămâne însă “Jucatul lopţii în bâtă”, un sport local asemănător oinei tradiţionale româneşti. Băieţii satului formează echipe de câte cinci sau opt jucători, trasează terenul şi înfig doi ţăruşi în pământ – unul de la care se porneşte şi unul la care trebuie să se ajungă. Jucătorii trebuie să parcurgă dus-întors distanţa dintre cei doi ţăruşi fără să fie loviţi de “loptă”, o minge făcută din cârpe legate. Jucătorii echipei adverse vor lovi lopta cu bâte, având dreptul la câte trei lovituri, iar fiecare jucător care îşi epuizează loviturile schimbă rolul cu cel pe care trebuia să-l lovească cu lopta. Echipa care îşi va epuiza prima loviturile va fi declarată învinsă.

Cel mai cunoscut obicei de Paşte, care se păstrează atât în judeţul Alba, cât şi în majoritatea localităţilor din Transilvania, este “Stropitul” sau “Udatul”.

Etnografii spun că obiceiul stropitului de Paşte a fost adus în Transilvania în perioada Evului Mediu, de către saşi, fiind preluat în toate zonele locuite de germani şi mai apoi în comunităţile maghiare, dar şi româneşti. Obiceiul este păstrat atât la credincioşii ortodocşi, cât şi la cei romano-catolici, reformaţi sau greco-catolici şi presupune ca, în a doua de Paşte, băieţii să stropească toate fetele cu parfum.

Tinerii formează grupuri în funcţie de prietenii şi merg “la udat”, primind în schimb de la gazde cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin. La ţară, se păstrează încă obiceiul ca băieţii să îi întrebe pe părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, spunând următorul vers: “Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi daţi voie să o stropesc?”.

Stropitul fetelor se făcea în vechime cu apă, însă, din secolul al XIX-lea, obiceiul s-a modificat astfel încât băieţii folosesc acum sticluţe cu parfum. Obiceiul stropirii fetelor se păstrează încă, în special în comunităţile de germani şi saşi, simbolizând bunăstarea.

Citește și MESAJE de PAŞTE 2014: Felicitări, urări și gânduri frumoase pentru prieteni, familie şi colegi, de Învierea Domnului

Sursa: Mediafax, Dan Lungu

Surse foto: bistra.ro, mediafax.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Emisiune a Televiziunii Române, dedicată micii Mănăstiri de la Măgina. Colțul de rai de lângă Aiud

Publicat

Televiziunea Română a prezentat în cadrul emisiunii ”Lumea credinței”, un reportaj dedicat micii Mănăstiri de la Măgina, de lângă Aiud. 

Este un loc mai puțin cunoscut, dar extrem de interesant, prin istoria lui. Reporterii au discutat cu starețul Serafim Cruceanu, dar și cu istoricul Gheorghe Petrov, care a prezentat pe larg istoria lăcașului.

Mănăstirea Măgina este un complex monahal situat la marginea localității cu același nume, din județul Alba. Ansamblul bisericii „Sfânta Treime” a mănăstirii Măgina este inclus în Lista monumentelor istorice din județul Alba.

Biserica mănăstirii a fost construită înainte de anul 1570, conform istoricului Gheorghe Petrov, specialist în arheologia bisericilor și cimitirelor medievale din Transilvania. Informații documentare avem atât din Șematismul de la Blaj, unde este consemnată existența mănăstirii la anul 1611, cât și din însemnarea făcută la data de 15 iunie 1713 pe Cazania lui Varlaam.

La Mănăstirea Măgina a funcționat o școală renumită încă din 1611 (conform istoricului Nicolae Albu, în revista Apulum XIV, 1976, pag.469-470), și este consemnată în decretele imperiale din 24 august 1784 și aprilie 1785, date de împăratul Iosif al II-lea, înscriindu-se între cele 11 școli românești importante din Transilvania, pentru grija sufletelor și învățătura pruncilor.

Este cunoscută și pentru luptele purtate în acest loc în anii revoluției de la 1848-1849 (deoarece mănăstirea era o mică fortăreață apărată de un zid de piatră cu înălțimea de 4 m), între oastea condusă de tribunul Simion Prodan Probul și nobilimea maghiară din Aiud.

În anul 1848, Avram Iancu îl trimite pe tribunul Simion Prodan Probul pentru a organiza o tabără militară la Mănăstirea Măgina, în vederea apărării republicii țărănești din munți.

La 22 octombrie 1849, tabăra de la Mănăstirea Măgina a fost atacată de oastea nobiliară din Aiud condusă de comiții Bánffy și Kemény, care au ars mănăstirea, dar monahii au reușit, în 1855, să repună în funcțiune atât biserica, cât și binecunoscuta școală.

În urma cercetărilor arheologice, în curtea interioară a mănăstirii s-au descoperit 23 de morminte. Inventarul recuperat din morminte se compune din monede medievale de argint din sec. al XVI-lea și al XVII-lea, emise în vremea lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1564), Maximilian II, Matias II, Gabriel Báthory și Leopold I, două cruci pectorale și alte obiecte de cult.

Sursă: Scurt istoric al mănăstirii Măgina – Stareț ieromonah Serafim Cruceanu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Virgil Musta: Sărbătorile de iarnă nu vor mai fi posibile în acest context epidemic. Dacă nu scade rata infectărilor, va fi grav

Publicat

Virgil Musta, șeful Secției de Boli Infecțioase 2 de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, a declarat că îi îndeamnă pe oameni să nu își facă planuri pentru sărbătorile de iarnă, pentru că acestea nu vor fi posibile, în contextul pandemiei.

„Situația de acum va avea efecte și de Crăciun. Vă spun sincer, dacă vom mai avea Crăciun depinde doar de noi. Pentru că, dacă nu scade simțitor rata de îmbolnăvire va fi foarte grav.

Adică, sincer, Sărbătorile de Iarnă, sărbătorile în care teoretic trebuie ca familia să se strângă în jurul pomului de Crăciun, nu vor mai fi posibile în acest context epidemic.

Nu de altceva, dar trebuie să ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă. Iar categoriile cu risc ridicat de îmbolnăvire nu pot fi expuse”, a spus medicul timișorean, la B1TV.

Virgil Musta a mai spus că personalul medical trece printr-o situație extrem de dificilă.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. Ministrul Bode: Progresul fizic este de 95%

Publicat

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat duminică seară că Lotul 1 din Autostrada Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. 

Acesta a fost invitat la Digi24, unde a vorbit despre investițiile în curs de finalizare la infrastructura mare.

”Cei 17 kilometri ai lotului 1 de pe Autostrada Sebeș-Turda, trebuiau să fie finalizați în 2018. În acest moment, progresul fizic este de peste 95%. ab24

În condițiile în care vom avea cel puțin 25 de zile fără intemperii, în condiții meteo favorabile, cei 17 kilometri de autostradă din Sebeș-Turda, Lotul 1, vor fi dați în trafic” a spus ministrul Bode, întrebat ce porțiuni de autostradă vor fi inaugurate în acest an.

”De asemenea, Râșnov-Cristian, 10 kilometri din Comarnic – Brașov, are termen de finalizare în acest an și se va finaliza în acest an” a adăugat acesta.

Citește și: VIDEO REPORTAJ: Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A10, între Sebeș și Alba Iulia. Care sunt șansele să fie deschis în acest an

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000)

Constructor: Impresa Pizzarotti

Valoare: 541.73 mil lei (fără TVA)

Contract: semnat în 2014

Lucrări începute: decembrie 2014

Stadiu fizic / stadiu financiar (octombrie 2020): 95% / 82,37%

Deschiere (în folosință): (estimat) 31 decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Europarlamentar austriac: Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, pe când cele românești sunt ”fantastice”

Publicat

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz a făcut o comparație între roșiile românești și cele olandeze. Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, a spus acesta, pe când cele românești sunt ”fantastice”.

„Nu știu dacă ați văzut cum cultivă roșii acolo (în Olanda – n.red.). Le cultivă în sere, deci ai zone întregi acoperite de sere, cu lumină artificială, pentru că nu au destulă lumină solară pentru a produce roșii bune, roșiile au lăstari de opt metri, deci produc, produc, produc…, producția pe metru pătrat este uriașă, dar poți atinge astfel de perfomanță doar cu fertilizatori artificiali, cu multe pesticide, deci obțin produse complet golite de calitățile naturale.

Și de aceea sunt fără gust, arată fantastic, dar ar putea fi la fel de bine să fie mere”, a declarat europarlamentarul într-un interviu pentru Digi24.

Întrebat dacă a gustat o roșie românească, Thomas Waitz a spus că a avut ocazia să cumpere dintr-o piață locală din România și „au fost fantastice”.

„Ceea ce am observat în mai multe țări, și în Olanda, Belgia, Germania, țările scandinave, este că oamenii au început să înțeleagă că roșiile pot avea un gust diferit. De aceea vezi, chiar și în marile lanțuri de magazine, multe soiuri diferite de roșii, cum nu am mai văzut în ultimii 50 de ani.

Roșii, portocalii, cu dungi, verzi, deci aceste tendințe evoluează și asta le oferă șanse noi producătorilor de talie medie, pentru că nu ai cum să produci aceste tipuri de roșii în vechea manieră de tip industrial, cum e cazul roșiilor olandeze de care vorbeam. Deci, sunt noi oportunități comerciale, inclusiv pentru țări ca România”, a spus Thomas Waitz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate