Obiceiuri şi superstiţii legate de Duminica Tomii şi Paştele Blajinilor. Credincioşii împart pomeni

Prima duminică de după Paști, cea care încheie Săpămâna Luminată, poartă numele de Duminica Tomii, după Apostolul Toma, cel necredincios. Apoi, luni, se sărbătorește Paștele Blajinilor. În zonele rurale, oamenii mai folosesc și denumirea de Rohmani când se referă la Blajini.

În această zi, Mântuitorul s-a arătat ucenicilor prin uşile încuiate, pentru a doua oară după Înviere. Pentru că Toma nu credea în Învierea Mîntuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturiseşte fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn şi Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede, potrivit crestinortodox.ro.

Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumînare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfînta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți.

Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

În popor, oamenii credeau că blajinii se număra printre cei dintâi oameni de pe pământ. Aceștia trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuti pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Alte credinţe despre Blajini

Există și credința ca ei provin din copii nebotezați, morți imediat dupa naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificati cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.

În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos pește și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.

Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezentă în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.

În unele zone ale țării, preotii sunt chemați să săvârșeasca în lunea dupa duminica Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit. Având în vedere ca în nicio carte de cult, tiparită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată, potrivit creștinortodox.ro.

Ce să nu faci de Paștele Blajinilor

Cu toate ca este cunoscută și ca sărbătoare a morților, nu se pomenesc doar cei aflați în neființa. În lunea Blajinilor sunt amintiti cei uitați, cei neștiuti și Albii. Preotul citește pomelnicele în biserică, dupa oficierea slujbei. Se pot întocmi și pomelnice personalizate: preotul se roagă în tăcere pentru cei aflați pe listă binecuvântându-i.

Crecincioșii nu trebuie să uite de copiii nebotezați sau avortați. Acestia cer iertare în fața lui Dumnezeu pentru păcatele mamelor care recurg la chiuretaj.

De Paștele Blajinilor nu ai voie să coci sau să speli haine. Nici să bați covoare nu este acceptat pentru că zgomotul făcut îi poate speria pe blajinii care se întorc în această zi specială de pe lumea cealaltă pentru a se ruga și a ține post pentru cei vii. Se spune că spiritele blajinilor intra în biserică la Sfânta Liturghie.

Nu uita să împarți ouă roșii celor necăjiti, mai ales dacă sunt copii. Se dau și bănuți de argint în anumite zone ale țării. De asemenea, tot de Paștele Blajinilor este bine să faci pomană dacă ai avut un deces recent în familie.

Nu ai voie să îi vorbești de rău pe cei care s-au dus dintre noi, chiar dacă nu ai avut înțelegere cu aceștia. Se spune că morții care sunt bârfiți de Paștele Blajinilor pot face necazuri în casele oamenilor. La țară se crede că blajinii pot da foc grajdurilor sau pot omorî animalele aflate în câmp, însetându-le chiar și dacă beau apă.