Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ORA de VARĂ 2021: Ceasurile se dau cu o oră înainte, la noapte. Cum ne poate afecta schimbarea orei


Publicat

flori primavara

În noaptea de sâmbătă spre duminică (27/28 martie), România trece la ora de vară. Ceasul se dă înainte cu o oră și, astfel ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Duminică, 28 martie 2021, va fi cea mai scurtă zi din an: va avea 23 de ore în loc de 24.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (31 octombrie).

Măsura este luată pentru a folosi cât mai mult lumina zilei și a economisi energia electrică. Schimbarea orei a creat nemulțumiri de-a lungul timpului, iar unii specialiști au criticat-o pentru că ar crea probleme de sănătate populației.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Conceptul numit ora de vară a fost prima dată adus în discuție în anul 1895, în Noua Zeelandă. Cel care a venit cu această idee a fost entomologul George Vernon Hudson.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi. În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere. Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonuslui fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei. Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

Cum ne afectează trecerea la ora de vară

Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală. Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

De ce a fost introdusă ora de vară

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE. La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

Eliminarea orei de vară trebuia să aibă loc în 2021

După un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei, propunere susţinută în primul rând de Germania.

Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară.

Conform propunerii de acum 2 ani a Comisiei Europene, statele membre care decid să menţină permanent ora de vară trebuiau să efectueze ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.

Cele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces, care ar putea fi reluat cel mai devreme în 2022.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Investiții în infrastructura rutieră, lângă Blaj: Strada Principală din Petrisat va fi reabilitată. Valoarea investiției

Publicat

Strada Principală din Petrisat – localitate componentă a municipiului Blaj, va fi reabilitată printr-o investiție de peste două milioane de lei. 

Primăria Blaj a lansat vineri, 16 aprilie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția de lucrări de reabilitare strada Principală din localitatea Petrisat.

Valoarea totală estimată este de 2.030.151 de lei, fără TVA. 

Potrivit memoriului tehnic, strada Principală din localitatea Petrisat – municipiul Blaj a fost modernizată în urmă cu mai mulți ani, în mai multe etape, respectiv pe tronsoane. Lungimea străzii este de 1.585 metri cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 metri.

Strada este împărțită în trei tronsoane, astfel:

  • tronsonul 1 are lungimea de 773 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 m și lățimea părții carosabile de 6 m
  • tronsonul 2 are lungimea de 308 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 14 m și lățimea părții carosabile de 4 m
  • tronsonul 3 are lungimea de 504 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 m și lățimea părții carosabile de 5,5 m

Strada are trotuare modernizate cu îmbrăcăminte din beton, parțial pe toate cele trei tronsoane, dar degradate. Pentru scurgerea apelor pluviale este rigolă deschisă betonată, parțial degradată.

În prezent, accesele în curți sunt amenajate cu dale carosabile, dar degradate.

Proiectul prevede, printre altele, refacerea sistemului rutier, amenajarea rigolelor, refacerea trotuarelor, a acceselor la proprietăți, reparații la podețe și lucrări pentru siguranța circulației.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Polițiști REȚINUȚI la Pitești. Sunt acuzați de lovituri cauzatoare de moarte după ce un bărbat a murit în timp ce era imobilizat

Publicat

Doi poliţişti au fost reţinuţi, duminică, pentru intervenţia în cazul unui bărbat din Pitești care a decedat în timp ce era evacuat de poliţişti de pe o terasă din municipiu, unde avusese loc un incendiu, a anunţat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş.

„Prin ordonanţele procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, astăzi s-a dispus reţinerea pe o perioadă de 24 de ore a doi suspecţi, ambii agenţi de poliţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”, a spus prim-procurorul Marius Ştefan, citat de Agerpres.

El a precizat că, în urma necropsiei, s-a schimbat încadrarea juridică din ucidere din culpă în lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care legea prevede închisoarea de la 6 la 12 ani.

„La audieri, cei doi au încercat să ofere variante, ţine de exercitarea dreptului la apărare. Au fost analizate imaginile, declaraţiile martorilor şi raportul de necropsie în ceea ce priveşte natura şi modul de dispunere a leziunilor”, a mai spus prim procurorul.

Un bărbat de 63 de ani din Pitești a murit vineri, la scurt timp după ce a fost imobilizat de polițiști pe motiv că refuza să plece de la terasa unui restaurant cuprins de incendiu. În imaginile apărute în presa locală se poate vedea cum bărbatul a fost trântit de polițiști cu fața la pământ.

Bărbatul a avut o moarte violentă, în urma asfixiei mecanice, după comprimarea gâtului și toracelui, a declarat duminică dimineață, medicul șef legist din Argeș, Dan Manu.

Acesta a declarat că, în urma autopsiei efectuate sâmbătă dimineață, rezultatele preliminare arată că „că moartea a fost violentă, survenită în urma unui politraumatism, iar cauza imediată de deces a fost asfixia mecanică, prin comprimarea părților moi ale gâtului și ale toracelui”.

Medicul legist a precizat că bărbatul nu a murit de infarct și că acesta avea o alcoolemie de peste 2 la mie.

”Sunt mai multe traumatisme, şi cranio-cerebrale, evident care s-au putut produce prin cădere şi lovire (…) şi aceste leziuni traumatice, care au dus la asfixia mecanică, traumatismul cervical şi traumatismul toracic”, a explicat Dan Manu.

Medicul legist a spus că urmează să fie făcute și alte analize în acest caz: „Sunt prelevate probe biologice care merg la microscop, la laboratoarele noastre”.

Marius Ștefan, prim-procuror al Parchetului Argeș a spus, în aceeași conferință de presă, că au fost efectuate cercetări la fața locului și au fost audiate persoanele care erau acolo la momentul incidentului, inclusiv polițiștii.

„În acest moment, urmărirea penală se efectuează cu privire la faptă – pentru că am aşteptat şi concluziile preliminare ale raportului de necropsie, urmează să evaluăm şi probele administrate până în acest moment, inclusiv imaginile surprinse, în raport cu aceste leziuni, pentru a stabili o eventuală participaţie penală a persoanelor implicate”, a adăugat procurorul

ATENȚIE: Video cu un puternic impact emoțional

Incidentul a avut loc vineri, la un restaurant din Autogara Sud din Piteşti. Friteuza din restaurant a luat foc, iar în urma apelurilor la 112 acolo au fost trimise echipaje de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul de Ambulanţă şi Poliţie.

Pe imagini se poate vedea cum la un moment dat bărbatul, care nu voia să plece de la terasă, este împins de un polițist, care îl trântește la pământ, în timp ce un alt agent îl înjură. În imagini pot fi văzuți apoi mai mulți polițiști care încearcă să îl imobilizeze pe bărbatul care era căzut.

La scurt timp, bărbatului i s-a făcut rău, iar echipajul de pe ambulanță nu l-a putut salva, fiind declarat decesul.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Coordonatorul AJVPS Alba: Apariția urșilor în zona așezărilor omenești nu este cauzată de defrișări, ci de lipsa hranei

Publicat

Coordonatorul tehnic al AJVPS Alba, Felix-Bogdan Dragomir, a explicat duminică de ce defrișările nu sunt principala cauză a faptului că urșii au ajuns tot mai des în zona așezărilor umane.

Potrivit acestuia, „migrația” animalelor din pădure spre zona localităților este cauzată de lipsa hranei, dar și de lipsa intervenției omului prin vânătoare, singura activitate care poate regla populația de urși înmulțită excesiv în ultimii ani. 

Vezi și FOTO: Un urs a făcut prăpăd într-o stână, la Noșlac. A omorât opt oi și patru miei. Alți patru urși, semnalați lângă Alba Iulia

„Tot discutăm despre problema urșilor din România și despre cauza care a dus la apariția acestora în zone în care până nu demult nici nu te gândeai să întâlnești acest animal. Toată lumea (în primul rând cei în necunoștiință de cauză) dau vina pe defrișări. TOTAL FALS.

Principala cauză care a făcut ca ursul să fie prezent în zone urbane nu este defrișarea, ci lipsa hranei, a liniștii și a intervenției omului prin vânătoare, această activitate fiind singura care poate regla populația de urși înmulțită excesiv în ultimii 5 ani.

Dacă omul nu mai poate interveni prin vânătoare și astfel să regleze populația de urși în schimb, dar despre asta nu vorbește nimeni, un factor principal care duce la răspândirea populației de urși, este faptul că aceasta este privată de hrana de zi cu zi, fructe de pădure și ciuperci care sunt culese fără nici o bază științifică și fără nici o regulă, de-a halma – valma tot sezonul. Iar acești culegători deranjează enorm habitatul ursului privând-ul de liniștea de care are nevoie.

Poate de aici ar trebui să începem cu managementul ursului în România. Reguli clare în ceea ce privește recoltarea fructelor de pădure și a ciupercilor, dar na, acestea ajung în supermarketurile din Europa, normal că nu trebuie să facem ceva în acest sens.

Nu vreau să îmi dați dreptate doar să observați. Câte dintre ONG-urile „iubitoare de natură” au sesizat că hoardele de culegători de fructe de pădure și de ciuperci fac ravagii în habitatul ursului, câte ONG-uri „iubitoare de natură” au sesizat ce și câta mizerie rămâne în munte după aceste tabere de culegători de fructe de pădure și de ciuperci și cât deranj fac aceștia prin activitatea lor”, a scris Felix Bogdan Dragomir, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA, 19-25 aprilie și de Florii: Câteva ploi, se mai încălzește. Prognoza meteo pe zile, în localități în județ

Publicat

flori soare

Vremea se mai încălzește în următoarele zile în județul Alba. Temperaturile urcă până la valori de 19 grade Celsius săptămâna viitoare.

Vor fi însă variații de temperaturi relativ mari în fiecare zi.

Sunt anunțate și câteva zile cu ploi.

Vremea de Florii: la munte (10-14 grade în Apuseni, înnorare accentuată); în zonele mai joase (14 grade la Alba Iulia, însorit spre parțial noros).

Vremea de Florii – la Alba Iulia – dimineața

Vremea de Florii la Alba Iulia – După-amiaza

Vremea de Florii la Alba Iulia – seara

 

Vă prezentăm prognoza meteo în localități din județul Alba, în perioada 19-25 aprilie:

Luni, 19 aprilie

Alba Iulia: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 7 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 3 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 7 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 5 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 7 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; nori și soare

Marți, 20 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; averse

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; averse

Șugag: minime de 2 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; averse

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 3 grade Celsius; averse

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Zlatna: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Abrud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; averse

Cîmpeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; averse

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 7 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; averse

Miercuri, 21 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 9 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 5 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; averse

Cîmpeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; averse

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; nori și soare

Joi, 22 aprilie

Alba Iulia: minime de 5 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Șugag: minime de 3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; nori și soare, mai cald

Oaşa: minime de 1 grad Celsius, maxime de 7 grade Celsius; averse

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 5 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 5 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; averse

Cîmpeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; averse

Arieşeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Vineri, 23 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; ploaie și burniță

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploaie și burniță

Șugag: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de -4 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; averse

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; aversă

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; aversă

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; ploaie și burniță

Zlatna: minime de -2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; averse

Abrud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Cîmpeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; averse

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploaie și burniță

Sâmbătă, 24 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; ploaie scurtă

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; șanse de ploaie

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime 8 grade Celsius; ploaie scurtă

Aiud: minime 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; șanse de ploaie

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; șanse de ploaie

Ocna Mureş: minime de 3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; ploaie scurtă

Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; ploaie scurtă

Cîmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; ploaie scurtă

Arieşeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare și nori, mai cald

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Duminică, 25 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 15 grade Celsius; înnorare accentuată

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; înnorare accentuată

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Ocna Mureş: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 4 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; înnorare accentuată

Cîmpeni: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; înnorare accentuată

Arieşeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; înnorare accentuată

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; însorit spre parțial noros

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate