Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Ordonanța pentru compensarea facturilor la energie, modificată la Senat. Care sunt noile condiții


Publicat

contor curent gaz

Consumatorii vulnerabili de energie electrică şi gaze naturale şi-ar putea amâna cu şase luni plata facturilor, la cerere, conform amendamentelor votate luni de Comisiile economice din Senat la OUG 118/2021.

Comisiile economice reunite au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili.

Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare.

Care sunt amendamentele propuse

Amendamentele aduse de PNL au prevăzut majorarea sumelor plătite de la bugetul de stat în contul facturilor şi plafonarea preţului – pentru consumatorii casnici, precum şi exceptarea de la plată a certificatelor verzi, a contribuţiei de cogenerare şi a accizei şi reducerea TVA – pentru cei noncasnici.

Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

„Mă bucur până la urmă că actualii colegi din arcul guvernamental au acceptat ideea de plafonare, pentru că într-adevăr nu se putea altfel. Pe lângă, noi cei de la PSD am propus şi limitarea profitului furnizorilor. Am mai introdus un amendament foarte important, din punctul meu de vedere: dăm posibilitatea celor care sunt într-o starea de sărăcie energetică să-şi poată amâna plata facturilor timp de şase luni”, a afirmat senatorul PSD Daniel Zamfir, după votul final.

Întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu banii pe care oricum îi primesc de la stat consumatorii vulnerabili, prin legea specială pentru ei, Zamfir a arătat că aceştia primeau bani de la stat doar pentru o parte din factură.

„România are cea mai mare creştere din UE a preţurilor energiei electrice şi gazelor. Preţul gazelor a crescut cu 344% şi doar o simplă compensare era insuficientă, iar faptul că ei (toate partidele – n.r.) au acceptat iniţiativa noastră de plafonare e un lucru bun, dar credem că nivelul acestor plafoane este mare şi sperăm ca legea, odată ajunsă în Camera Deputaţilor, să sufere modificări acolo la nivelul acestor plafoane”, a continuat el.

Soluții în urma majorării prețurilor

La rândul său, senatorul PNL Sorin Bumb a arătat că, prin această lege, se încearcă pe cât posibil reducerea poverii pe care o simte populaţia în urma majorării preţurilor.

„De aceea am venit cu plafonarea preţurilor la consumatori şi o compensare pe care statul o acordă furnizorilor”, a spus Bumb.

Întrebat de jurnalişti de ce PNL nu a propus amânarea plăţii facturilor, după ce, zilele trecute, premierul interimat Florin Cîţu avansase această idee, el a răspuns:

„Noi am zis că nu este normal să venim cu mai multe forme de plafonare şi supraimpozitare a plăţilor, să venim şi cu o amânare, pentru că trebuie să ne gândim şi la cei care produc şi ne furnizează energia electrică şi gazul să nu intre în faliment.

Şi atunci este greu ca, pentru întreaga populaţie, să poată exista o amânare a plăţii, cu şase luni. Am convenit ca acest lucru să se facă doar pentru consumatorii vulnerabili”.

Plafonarea prețurilor sau alte variante

La rândul său, senatorul USR Ştefan Pălărie a fost întrebat de jurnalişti de ce partidul pe care îl reprezintă a votat plafonarea preţurilor, idee pe care o respinsese anterior, şi a fost de acord cu toate amendamentele aduse de PNL şi PSD.

„O să explic: USR a venit, încă de acum o săptămână, când am fost la consultări la Cotroceni, cu soluţii pentru cele două crize care există. Noi am spus că niciuna dintre soluţiile pe care le vedem nu este cea a plafonării şi în continuare considerăm că plafonarea poate avea consecinţe nedorite în piaţă”, a precizat Pălărie.

„Dar aţi votat-o”, i-au spus jurnaliştii.

„Bun. Printre puţinele amendamente votate individual, la cel propus de a se plafona profitul comercianţilor, noi am votat abţinere, pentru că nu susţinem o variantă de plafonare.

În ceea ce priveşte construcţia prin amendamente în jurul OUG 118, după negocieri cu colegii din coaliţie, PNL, UDMR, am ajuns la concluzia că trebuie să existe o formă. Am insistat inclusiv pe reducerea de TVA de la 19 la 5%. Dumnealor au zis că au venit cu această propunere…

Cumva mecanismul la care s-a ajuns cred că este unul robust. În continuare avem o temere cu privire la supraimpozitarea profitului la producători, credem că ar fi fost mult mai bine să existe o lege separată în oglindă cu Legea dată de ordonanţa 7 (privind supraimpozitarea producătorilor de gaze – n.r.), astfel încât să fie temeinic lucrurile”, a susţinut reprezentantul USR.

El a adăugat că reprezentanţii companiilor îşi pot susţine punctul de vedere în dezbaterile din Camera Deputaţilor, unde pot fi făcute modificări la proiectul de lege.

Majorarea compensării de la stat

Astfel, printre amendamentele votate luni se află majorarea compensării de la stat, faţă de ce prevedea OUG 118/2021.

Pentru clienţii casnici – acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componenţei preţului gazului natural din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale, în condiţiile prevăzute în prezenţa ordonanţa„, precizează unul dintre amendamentele votate.

OUG 118/2021 prevede o compensare de 0,21 lei pe kWh pentru electricitate şi 25% pentru gaze.

Pentru consumatorii noncasnici, s-a convenit exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii certificatelor verzi, a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă, accizei, precum şi exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii accizei. TVA va fi redusă la 5%.

Preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii casnici, la cel mult 1 leu kWh, iar pentru gaze la 0,37 lei/kWh. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic.

Legea de aprobare a OUG 118/2021 prevede şi o supraimpozitare pentru producătorii de electricitate. Venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%, este varianta votată în comisii.

Proiectul de lege va fi discutat luni în plenul Senatului.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Cum să faci singur soluţie pentru dezgheţat parbrizul. Variantă simplă, cu ingrediente pe care le ai în casă

Publicat

„Surpriza” neplăcută să-ţi găseşti parbrizul maşinii îngheţat, situaţie cu atât mai incomodă când te grăbeşti poate fi transformată într-o problemă rezolvată atunci când ai la dispoziţie soluţia necesară. Şi dacă ai uitat sau nu mai vrei să dai banii pe alte variante de dezgheţat geamurile, poţi apela la ingrediente pe care le ai în casă.

Varianta rapidă pentru a dezgheţa geamurile este să pui într-o sticlă sau alt recipient cu pulverizator apă, spirt şi detergent de vase.

Vezi HARTA PÂRTIILOR de SCHI din județul ALBA și împrejurimi. Variantele de distracție pe schiuri cu tarife, program și acces

O umpli 1/3 cu apă, adaugi 2/3 spirt şi o lingură de detergent de vase. Ai „fabricat” astfel o soluţie cu care îţi dezgheţi geamurile rapid.

Mai rămâne doar să porneşti la drum şi să conduci cu atenţie, pentru a evita incidentele în trafic.

Vezi Cinci RECOMANDĂRI pentru ŞOFERI: Cum trebuie să conducă pe vreme rea, pentru a evita producerea accidentelor sau altor situaţii nedorite la volan

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Care este salariul mediu brut în județul Alba. Situația câștigurilor în raport cu celelalte județe din regiune

Publicat

Câștigul salarial mediu nominal BRUT a fost în județul Alba de 4.962 lei, în luna septembrie 2021, potrivit datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică Alba. 

Este mai mare cu 79 de lei (+1,6%) decât cel înregistrat în luna anterioară.

Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.070 lei, în luna septembrie 2021, mai mare 46 lei (+1,5%) față de luna anterioară și cu 59 lei (+2,0) față de luna septembrie a anului 2020.

Câştigurile salariale medii nete peste media înregistrată pe judeţ au realizat salariaţii din domeniul serviciilor (3.092 lei), în timp ce câstig salarial mediu net sub media înregistrată pe judeţ au realizat salariaţii din agricultură, silvicultură şi pescuit (3.008 lei) si industrie şi construcţii (3.055 lei).

La nivel regional, câștigul mediu net (calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune) a fost de 3.207 lei, mai mic cu 1 leu decât în luna anterioară şi mai mare cu 6,4% (+193 lei) faţă de aceeași lună a anul anterior.

Județul Alba, pe locul 15 la nivel național

Câştigul salarial mediu net înregistrat în judeţ în luna septembrie 2021 poziţionează judeţul pe locul 15 la nivel național, în ierarhia judeţelor ordonate descrescător și locul 4 la nivelul Regiunii Centru.

În luna septembrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și datorită căștigurilor semnificative din producție și contracte de colaborare/prestare de servicii încheiate.

În continuare, cele mai mari salarii medii nete la nivel național sunt înregistrate în domeniul tehnologiei informației (precum servicii informatice) cu o medie de 8.377 lei, iar cele mai mici sunt înregistrate în domeniul confecțiilor, frabricarea articolelor de îmbrăcăminte, 1.957 lei, conform mediafax.ro.

Situația în regiunea Centru

Valoarea cea mai mare a câştigului salarial mediu net a fost de 3.502 lei, înregistrată în judeţul Sibiu, iar cea mai mică în judeţul Covasna, de 2.744 lei.

Câștigul salarial mediu brut, înregistrat în luna septembrie 2021, la nivel județean, a fost de 4962 lei, mai are cu 79 lei (+1,6%) decât în luan anterioară și mai mare cu 40 lei (+0,8%) față de septembrie 2020.

La nivelul Regiunii Centru, câștigul mediu brut, calculat în același mod precum câștigul mediu net, a fost de 5.240 lei, în creștere cu 2 lei față de luna anterioară și cu cu 6,4% (%314 lei) față de septembrie 2020.

Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu (5752 lei), iar cel mai mic în Covasna si Harghita (4467 lei).

Câştigul salarial mediu brut/net nu cuprinde sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori sau contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, potrivit INS.

Faţă de luna anterioară, câştigul salarial mediu net a înregistrat scadere doar in judetul Sibiu ( -2,4% ),  si creșteri în restul judetelor, astfel:  Covasna (+2%), Alba (+1,5%), Harghita ( +1,2% ),  Mureș (+0,6%), Brașov (+0,4%).

Numărul de salariați a crescut

Efectivul de salariați înregistrat la finalul lunii septembrie 2021, în județul Alba, a fost de 95.919 persoane (adică 1,8% din totalul efectivului pe țară), marcând o creștere cu 0,2% față de luna anterioară, adică +237 de persoane și cu 1230 de persoane față de luna septembrie a anului 202 (+1,3%).

Cele mai mari creșteri de salariați în județ au avut loc în domeniul serviciilor (+609 persoane), pe locul 2 aflându-se industria și construcțiile cu +576 persoane, iar agricultura, silvicultura și piscicultura înregistrând +45 persoane.

La nivelul Regiunii Centru, în luna septembrie 2021,  se observă o creștere a efectivului cu 12,6% din totalul național (adică 692300 persoane), iar cu 1,2% față de luna septembrie 2020 (8.265 persoane).

În luna septembrie 2021, structura salariaţilor pe ramurile economiei naţionale a fost următoarea: 56,3% și-au desfăşurat activitatea în cadrul serviciilor, 41,3% în industrie şi construcţii şi doar 2,4% în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Un tronson de 9 kilometri de pe A3 se deschide în 6 decembrie. Doar 16 kilometri fără autostradă între Alba Iulia și Târgu Mureș

Publicat

FOTO: Pro Infrascructură

Începând de săptămâna viitoare de la Sebeș, Alba Iulia și Aiud, se va putea merge la Târgu Mureș pe încă 9 kilometri de autostradă. Un tronson de pe A3 este aproape gata și va fi dat în circulație peste câteva zile.

Constructorul mai are de finalizat ultimele detalii. Deschiderea traficului ar urma să aibă loc luni, 6 decembrie, a anunțat directorul general al CNAIR.

Citește și FOTO: Podul de la Turda ar putea fi dat în folosință săptămâna viitoare. Stadiul lucrărilor

Este vorba despre circa 9 kilometri de șosea rapidă, din care 4,5 km de autostradă și 4,7 km de drum cu patru benzi și separator de sens între Unghieni și Târgu Mureș. Din autostrada care face legătura între Turda și Târgu Mureș mai lipsește un segment de 15,7 kilometri, dintre Cîmpia Turzii și Chețani,

”Odată cu deschiderea circulației, municipiul Târgu Mureș va avea asigurată în mare parte o legătură rutieră modernă cu Câmpia Turzii, Cluj Napoca, Sebeș și Alba Iulia.

Vezi și VIDEO: S-a DESCHIS Lotul 2 de pe autostrada A10 între Alba Iulia și Aiud. Se circulă fără întrerupere între Sibiu și Cluj

Spun, în mare parte, deoarece deocamdată nu este finalizat lotul Cețani – Câmpia Turzii. Dar în condițiile în care, tot până la sfârșitul anului, lotul 2 al autostrăzii A10, Sebeș – Turda va fi deschis pentru circulația rutieră drumul de la Târgu Mureș până la Alba Iulia se va desfășura în condiții de siguranță mult mai mari și în timpi mult mai scurți.

Dacă privim mai în ansamblu, observăm că municipiul Târgu Mureș va avea o conexiune mult mai eficientă cu granița de vest a României prin vama Nădlac, chiar dacă deocamdată lipsesc cei 9 km pe A1, în zona Margina – Holdea unde urmează să fie construite tuneluri.

Ca informație de contex, vă pot spune că în acest moment contractul pentru proiectarea și execuția tunelurilor din această zonă se află în licitație”, a adăugat oficialul CNAIR

Lucrările la Tronsonul A3 Ungheni – Târgu Mureș au început în iulie 2020 și s-au finalizat înainte de termenul de execuție.

Asociația Pro Infrastructură  afirmă că acest proiect este un succes relativ pentru că a fost finalizat înainte de termen. Totuși, din cauza lungii mici, ”ciotul nu rezolvă decât probleme de trafic locale”.

Despre Autostrada A3 Târgu Mureș – Ungheni (Aeroport)

Autostrada A3 Târgu Mureș – Ungheni are o lungime de 4,5 kilometri de autostradă și un drum de legătură de 4,7 kilometri cu patru benzi și separator de sens.

Constructorul este compania Strabag, iar valoarea contractului este de 192 mil. lei.

Tronsonul conține trei poduri și pasaje pe drumuri de legătură, 6 poduri și pasaje pe autostradă, două noduri rutiere pentru conectarea autostrăzii la rețeaua de drum existentă.

Odată cu deschiderea circulației pe acest tronson, drumul de la Alba Iulia până la Târgu Mureș se va putea pe autostradă pe încă 9 kilometri, în condiții mai mari de siguranță și mult mai rapid. Rămân doar 15,7 kilometri de circulat pe DN, între Câmpia Turzii și Chețani.

Reamintim că săptămâna trecută ultimul tronson din A10 Sebeș-Turda a fost dat în circulație. Este vorba despre un tronson de 24 de kilometri din A10 prin care s-a fcut legătura cu celelalte doua cioturi de autostradă dintre Turda și Aiud, respectiv Sebeș – Alba Iulia. Acum se poate circula fără întrerupere, pe autostradă, între Sibiu și Cluj (Florești).

„Ciotul” de 4,5 kilometri se deschide la 18 ani de la semnarea contractului cu Bechtel

Primul contract pentru tronsonul Târgu Mureş – Ungheni care face parte din Autostrada A3 Transilvania a fost semnat cu antreprenorul american Bechtel, (decembrie 2003, publicarea acordului în Monitorul Oficial), rezilierea s-a făcut în 2013, a urmat un nou contract cu asocierea Lemacons-Vega, reziliat în 2016, iar al treilea contract a fost semnat în mai 2020 cu Strabag pentru 192 de milioane lei şi termen contractual, aprilie 2022.

Practic, CNAIR termină anul doar cu 34 de kilometri de autostradă nou, spre deosebire de cei 60 din 2020.

FOTO: Pro Infrascructură

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cei care îngroapă, ard sau incendiază deșeuri vor primi pedepse cu închisoarea. Legea este la vot în Senat

Publicat

Îngroparea, arderea sau incendierea deșeurilor ar putea fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, potrivit unui proiect legislativ depus recent la Senat. 

Propunerea legislativă pentru completarea art. 98, alin.(2) al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în 2 decembrie.

Potrivit inițiatorului, senatorul USR Popescu Ion-Dragoş, prin proiect se propune transformarea în infracţiune a acţiunii de îngropare, ardere sau incendiere a deşeurilor.

„Cel mai recent studiu realizat la nivel european şi care a analizat în cinci localităţi din România nivelurile compuşilor din atmosferă, ce se asociază cu arderile de deşeuri, arată că particulele poluante ce rezultă sunt de până la 40 de ori mai nocive decât cele rezultate în urma arderii lemnului, iar factorul de emisii a compuşilor poliaromatici este de până la 1.000 de ori mai mare decât cel rezultat în urma arderii lemnului.

Toxicitatea cea mai mare o are plasticul tip ABS din electrocasnice şi electronice, ce eliberează compuşi cu o toxicitate de 4.050 de ori mai mare decât a lemnului.

În condiţiile în care la nivelul oraşelor ne confruntăm cu niveluri din ce în ce mai mari de poluare, iar autorităţile raportează efecte negative asupra cetăţenilor, stoparea acestor arderi se impune.

La nivelul României peste 29.000 de oameni mor prematur, anual, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti, acesta fiind cel mai mare cost calculat la nivelul Uniunii.

Garda Naţională de Mediu a sesizat şi comunicat în numeroase situaţii despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor”, se precizează în expunerea de motive.

Se propune astfel completarea articolului 98, alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care va avea următorul cuprins: 

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

h) producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu.

i) îngroparea, arderea sau incendierea deşeuriior, cu excepţia efectuării acestor operaţiuni de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

sursa: senat.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate