Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Paştele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare la Palat și eticheta Curții Domnești. Miel prăjit, ouă și pască


Publicat

casaregala_003-300x135Indiferent de familia din care provenim, Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale lumii creștine și este sărbătorit în sânul familiei. Paștele fost și este sărbătorit de Familia Regală a României după obiceiurile și tradițiile locale. Toți regii României obișnuiau să petreacă aceste sărbători în sânul familiei, înconjurați de suita și personalul Casei Regale. Suprinzător sau nu, la meniul unei zile de Paşte pentru suverani şi invitaţii lor, simplitate era cuvântul cheie.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2017: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În anul 1939, în urmă cu 75 de ani, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paştele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele care au fost aduse de la Bucureşti, special pentru masa pascală. Au fost, din belşug, mere, pere, banane, portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost  stropite cu băuturi aduse special tot de la Bucureşti: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă rom de casă de 0,5 litri, scrie voceastrăzii.com.

paste-regalDin pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle “Riesling de Româneşti” (producţia anului 1937), 20 din “Muscat de Dobrovăţ” (din 1936), 20 din “Grasa de Cotnari” (1936), 20 din “Profiriu de Dobrovăţ” (1937), 20 din “Pelin de Segarcea” (1937), 15 din “Burgogne Românesc” (1937), 15 din “Cabernet de Ruşeţu” (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de “ţuică de Glâmbocelu” (din 1931) şi trei de ţuică “Domeniul Coroanei” dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola.

Personalul castelului a băut 20 litri de vin roşu, adus de acasă şi 40 litri vin de Balcic. Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paşte.  Am aflat că, doar cu şase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moştenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de şalău Nantua, fazan la frigare, salată “Beatrice”, budincă “Sans Souci” şi fructe.  În anul 1923, Ziua Naţională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paştelui. Dejunul regelui a fost bogat şi s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide”. S-a băut vin Bordeaux roşu, vin alb de Drăgăşani şi şampanie.

Masa-de-Paste--in-stil-regal--Ce-decoratiuni-alegi-Potrivit autoarei cărții „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ştefania Ciubotaru, pe timpul regelui Mihai “masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi bunicului său”.  În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun regal. A fost un dejun  restrâns la care au participat doar nouă persoane.

Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. După cum vedeţi, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.

Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care Mitropolitul rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.

Regele Carol al II lea și membrii Familiei Regale participau atât la slujba deniei, oficiată în paraclisul Patriarhiei, cât și la Slujba de Înviere, uneori la Biserica „Domnița Bălașa“, alteori la Patriarhie.

Regele Mihai obișnuia să petreacă Paștele, la fel ca și Crăciunul, într un mod cât mai restrâns și mai intim, la reședința regală de la Săvârșin sau la Sinaia.

În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox. La acea vreme, Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece.

IMG_0012În ultimele două decenii, Familia Regală a participat la slujbele sărbătorilor de Paște în arhiepiscopii și episcopii istorice, cum sunt cele de la Iași, Cluj, Craiova, Timișoara, Alba Iulia sau Galați, precum și în episcopii nou înființate precum cele din Giurgiu, Deva sau Madrid.

Poate cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală a fost cea din anul 1992, atunci când Regelui i s a permis venirea în țară. Un milion de bucureșteni au ieșit pe străzi ca să l vadă pe Rege și să l aclame, și astfel vizita Majestății Sale a fost un triumf.

Astăzi, ceremonialul participării la Slujba de Înviere este relativ simplu. Cu câteva minute înainte de miezul nopții, suita regală intră în catedrala unde se oficiază ceremonia, iar Regele Mihai este primul care primește lumina sfântă. Suita regală împarte apoi lumină credincioșilor prezenți și, timp de aproape o oră, membrii Familiei Regale asistă la Slujba de Înviere. De fiecare dată, Majestatea Sa Regele Mihai ține să le adreseze credincioșilor formula tradițională de salut: „Hristos a înviat!“. De regulă, în prima zi de Paște, Familia Regală este invitată la un dejun pascal la reședința episcopală.

sursa: realitatea.com, voceastrăzii.com, familiaregală.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de FURTUNI, în weekend, în Alba și alte județe din țară. Averse, descărcări electrice, vijelii, grindină

Publicat

Meteorologii au emis două atenționări Cod Galben de furtuni valabile în acest weekend pentru județul Alba și alte zone din țară.

De vineri, 14 august, ora 18.00 până sâmbătă, 15 august, ora 10.00, în Banat, Crișana, vestul Transilvaniei, precum și în  nord-vestul Olteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și grindină.

Cantitățile de apă vor depăși 20-25 l/mp și izolat 40-50 l/mp.

Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii restrânse și în restul țării.

De sâmbătă, 15 august, ora 10.00 până duminică, 16 august, ora 10.00, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 20-25 l/mp și pe arii restrânse 40-60 l/mp.

Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala, sâmbătă, pe arii restrânse și în sud-estul țării, iar duminică, din nou, în majoritatea regiunilor.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lungmetrajul „OM – CÂINE”, cu Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii în rolurile principale, a intrat în producție săptămâna aceasta

Publicat

Lungmetrajul de debut „OM – CÂINE”, semnat de regizorul Ștefan Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii în rolurile principale, a intrat în producție săptămâna aceasta, au transmis reprezentanții Rollercoaster.

„OM – CÂINE” este o poveste despre dragoste și exil, scrisă de Andrei Epure, Ștefan Constantinescu și Jörgen Andersson, structurată sub forma unui film noir, în care se întrepătrund senzațiile de paranoia, alienare, umorul absurd dar și sentimentul unei iminente catastrofe.

Citește și: INTERVIU ALBA24 cu ”cea mai bună actriță din România”. Ofelia Popii despre teatru, pactul cu Diavolul și Alba Iulia

Acțiunea filmului are loc în apogeul crizei sanitare provocată de coronavirus când personajul principal, Doru decide să revină în România, abandonându-și locul de muncă din Suedia. Susține că trebuie să asiste la botezul fiului celui mai bun prieten, dar în realitate are un alt plan. Alături de câinele mamei lui, Doru urmărește să își confirme bănuielile legate de infidelitatea soției. Timpul este scurt, Europa se pregătește să își închidă granițele, iar superiorii îi cer să se întoarcă de urgență în Suedia.

Din distribuție mai fac parte printre alții actorii Ana Ciontea, Voica Oltean, Liviu Pintileasa și Cosmina Stratan, iar filmările se vor desfășura până la mijlocul lunii septembrie în locații din România și Suedia.

Filmul are imaginea semnată de Alexandru Solomon, montajul Cătălin Cristuțiu, Alexandra Alma Ungureanu se ocupă de scenografie și costume, machiajul Petya Simeonova, inginer de sunet este Boris Trayanov. Producătorii sunt Ada Solomon și Diana Păroiu iar co-producători: Rossitsa Valkanova, Jörgen Andersson, Nina Frese, Peter Possne.

„OM – CÂINE” este o producție microFILM (România), KLAS Film (Bulgaria), Doppelganger (Suedia), Pandora Film (Germania), în asociere cu nomada.solo și Visual Walkabout și în co-producție cu: HiFilm Productions, Film i Väst, Shoot&Post, Auditory.

Realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Programului Europa Creativă MEDIA al Uniunii Europene, Swedish Arts Grants Committee și finanțată de Cinema City Romania, Dr. Oetker, Garanti BBVA, MediaCom, producția a fost dezvoltată în cadrul programelor First Films First și Les Arcs Coproduction Village.

Ştefan Constantinescu este un regizor și artist român, stabilit la Stockholm. Acesta lucrează cu o multitudine de medii, printre care film, fotografie, cărți și pictură. A regizat mai multe scurtmetraje, printre care „Troleibuzul 92” (2009), prezentat la Bienala de la Veneția, „Family Dinner/ Cină în familie” (2012), selectat în Semaine de la Critique de la Cannes și „6 Big Fish/6 pești mari” (2013), a cărui premieră a avut loc în cadrul competiției Pardi di Domani – Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

Documentarul său, „Dacia, dragostea mea” (2009), a participat la numeroase festivaluri internaționale (IDFA, Jihlava, Montreal) și a primit Premiul Juriului în cadrul Documenta Madrid. În prezent, lucrează împreună cu Corina Ilea la cartea de artist “Noah’s Ark – An Improbable Space Survival Kit”.

Foto: Vlad Bâscă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fostul viceprimar din Alba Iulia, Dorin Șerdean și antrenorul Cornel Țălnar, în noua conducere a clubului Dinamo

Publicat

Fostul viceprimar de Alba Iulia, Dorin Șerdean, va ocupa o funcție în conducerea clubului Dinamo, în noua formulă, după ce echipa din Ștefan cel Mare a fost cumparată de spaniolul Pablo Cortacero.

Cornel Țălnar, numit în urmă cu o lună, directorul tehnic al echipei, se va ocupa de acum de echipa a doua a clubului. 

Ionuț Negoiță a vândut clubul din Ștefan cel Mare în această săptămână către un grup de investitori iberici condus de Pablo Cortacero.

Spaniolul vrea să investească în Dinamo, în sezonul următor, 5 milioane de euro. Parcursul ”câinilor roșii” din acest an a fost unul dezastruos și s-a aflat la un pas de retrogradare, dar nu s-a salvat pe teren, ci prin faptul că numărul de echipe din prima liga a fost mărit de la 14 la 16.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Simion Crețu, PNL Alba: În Alba Iulia este nevoie de continuitate, pentru comunitate!

Publicat

Am spus public permanent faptul că județul Alba ocupă o poziție bună la nivel național, fiind între primele 10 din țară, în privința Prodului Intern Brut pe locuitor. În județul nostru, prin toate programele finanțate din fonduri europene în ultimii 10 ani, au fost derulate peste 4.000 de proiecte, a căror valoare totală depășește 4,8 miliarde euro, ceea ce înseamnă resurse importante, în special în domeniul infrastructurii de transport și în celc socio-economică. De această etapă de dezvoltare au beneficiat din plin orașele județului, care au înregistrat o evoluție pozitivă, inclusiv fostele orașe monoindustriale, au trecut peste pericolul falimentului și acum polarizează întreaga zonă rurală din vecinătatea lor.

Indiscutabil, în județul nostru municipiul Alba Iulia este unul dintre campionii nu numai de la nivel local, ci și la nivel național, având peste 100 milioane euro atrase spre dezvoltare, prin mai multe proiecte finanțate din fonduri europene. În condițiile în care marea majoritate a oraşelor din România se confruntă cu un regres demografic, ultimii ani de creştere urbană, corelată și cu o creştere economică a zonei metropolitane Alba Iulia, au făcut ca numărul populației să depășească valoarea înregistrată în urmă cu trei decenii.

Alba Iulia se dezvoltă în același ritm cu județul, iar echipa liberală de la conducerea Primăriei, bazându-se pe experiența acumulată în ultimele două decenii, planifică modul în care se va desfășura această dezvoltare. Este nevoie de continuitate pentru comunitate. Investițiile din perioada 2007-2015 au valorizat Cetatea Alba Carolina, principalele trei căi de intrare în oraș, precum și alte 24 străzi, a căror lungime totală este de peste 25km.

Acum, Alba Iulia își continuă proiectele de dezvoltare, fiind unul dintre puținele smart-city din România. Da, sunt încă lucruri de rezolvat în infrastructura edilitară, motiv pentru care continuarea proiectelor de către echipa liberală coordonată de Paul Voicu este esențială. În foarte scurt timp, prin noi proiecte de dezvoltare, vor începe lucrările de modernizare a principalelor bulevarde ale orașului, care vor schimba în bine modul în care se circulă acum pe anumite artere, în special în orele de vârf.

sediu primarie drona

Orașul are pregătite Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, un plan de mobilitate adaptat cerințelor traficului actual, dar și un plan de acțiune pentru energie durabilă și climă, până în anul 2030, documente pe baza cărora vor fi dezvoltate noi proiecte pentru viitorul locuitorilor acestui oraș.

Acum, ținând cont de rezultatele obținute și de proiectele propuse, echipa PNL vine cu încredere, față-n față cu fiecare dintre voi, într-un parteneriat garantat doar de cei care știu ce înseamnă responsabilitatea față de oraș!

 

Simion Crețu,

PrimVicepreședinte PNL Alba

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate