Paştele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare la Palat și eticheta Curții Domnești. Miel prăjit, ouă și pască

Indiferent de familia din care provenim, Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale lumii creștine și este sărbătorit în sânul familiei. Paștele fost și este sărbătorit de Familia Regală a României după obiceiurile și tradițiile locale. Toți regii României obișnuiau să petreacă aceste sărbători în sânul familiei, înconjurați de suita și personalul Casei Regale. Suprinzător sau nu, la meniul unei zile de Paşte pentru suverani şi invitaţii lor, simplitate era cuvântul cheie.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2017: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În anul 1939, în urmă cu 75 de ani, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paştele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele care au fost aduse de la Bucureşti, special pentru masa pascală. Au fost, din belşug, mere, pere, banane, portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost  stropite cu băuturi aduse special tot de la Bucureşti: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă rom de casă de 0,5 litri, scrie voceastrăzii.com.

Din pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle “Riesling de Româneşti” (producţia anului 1937), 20 din “Muscat de Dobrovăţ” (din 1936), 20 din “Grasa de Cotnari” (1936), 20 din “Profiriu de Dobrovăţ” (1937), 20 din “Pelin de Segarcea” (1937), 15 din “Burgogne Românesc” (1937), 15 din “Cabernet de Ruşeţu” (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de “ţuică de Glâmbocelu” (din 1931) şi trei de ţuică “Domeniul Coroanei” dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola.

Personalul castelului a băut 20 litri de vin roşu, adus de acasă şi 40 litri vin de Balcic. Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paşte.  Am aflat că, doar cu şase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moştenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de şalău Nantua, fazan la frigare, salată “Beatrice”, budincă “Sans Souci” şi fructe.  În anul 1923, Ziua Naţională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paştelui. Dejunul regelui a fost bogat şi s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide”. S-a băut vin Bordeaux roşu, vin alb de Drăgăşani şi şampanie.

Potrivit autoarei cărții „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ştefania Ciubotaru, pe timpul regelui Mihai “masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi bunicului său”.  În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun regal. A fost un dejun  restrâns la care au participat doar nouă persoane.

Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. După cum vedeţi, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.

Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care Mitropolitul rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.

Regele Carol al II lea și membrii Familiei Regale participau atât la slujba deniei, oficiată în paraclisul Patriarhiei, cât și la Slujba de Înviere, uneori la Biserica „Domnița Bălașa“, alteori la Patriarhie.

Regele Mihai obișnuia să petreacă Paștele, la fel ca și Crăciunul, într un mod cât mai restrâns și mai intim, la reședința regală de la Săvârșin sau la Sinaia.

În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox. La acea vreme, Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece.

În ultimele două decenii, Familia Regală a participat la slujbele sărbătorilor de Paște în arhiepiscopii și episcopii istorice, cum sunt cele de la Iași, Cluj, Craiova, Timișoara, Alba Iulia sau Galați, precum și în episcopii nou înființate precum cele din Giurgiu, Deva sau Madrid.

Poate cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală a fost cea din anul 1992, atunci când Regelui i s a permis venirea în țară. Un milion de bucureșteni au ieșit pe străzi ca să l vadă pe Rege și să l aclame, și astfel vizita Majestății Sale a fost un triumf.

Astăzi, ceremonialul participării la Slujba de Înviere este relativ simplu. Cu câteva minute înainte de miezul nopții, suita regală intră în catedrala unde se oficiază ceremonia, iar Regele Mihai este primul care primește lumina sfântă. Suita regală împarte apoi lumină credincioșilor prezenți și, timp de aproape o oră, membrii Familiei Regale asistă la Slujba de Înviere. De fiecare dată, Majestatea Sa Regele Mihai ține să le adreseze credincioșilor formula tradițională de salut: „Hristos a înviat!“. De regulă, în prima zi de Paște, Familia Regală este invitată la un dejun pascal la reședința episcopală.

sursa: realitatea.com, voceastrăzii.com, familiaregală.ro