Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Patriarhia Română, despre decizia CCR prin care ora de religie în şcoală devine opţională: Este „discriminatorie şi umilitoare”


Publicat

patriarhia roPatriarhia Română a reacţionat la decizia Curţii Constituţionale (CC), potrivit căreia ora de religie devine opţională în şcoală. Consideră că hotărârea prin care nu ar mai trebui făcută cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, ci ar trebui făcută o solicitare de cei care vor să studieze disciplina, este „discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie”.

„Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii”, spune instituţia, într-un comunicat.

Totuşi, conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) apreciază că „o majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată încă”, a cărei motivaţie urmează a fi cunoscută „oficial”, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, „a schimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment”.

„Astfel, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii religiei de către copiii lor în şcolile de stat”, spune Patriarhia.

De asemenea, reprezentanţii BOR arată că „în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată”.

Ei fac referire la sesizarea lui Emil Moise, reclamant şi în cazul de faţă, privind dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea învăţământului nr. 84/1995, cât şi ale art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”, prevede articolul 9, alineatele 1 şi 2 din Legea 84/1995.

Articolul 18 din Legea educaţiei cuprinde aceleaşi prevederi, precum şi că „elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”.

Sesizarea de atunci privind aceste articole a fost respinsă de CC.

„Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România”, spune Patriarhia.

Potrivit Patriarhiei, decizia de miercuri a Curţii Constituţionale „transferă responsabilitatea de decizie asupra părinţilor doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare”.

„Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie. (…) Desigur, Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă”, se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii Patriarhiei mai spun că, în mai multe ţări ale Uniunii Europene, precum Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta, „este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească în care religia este disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor”.

CC a decis, miercuri, că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.

Religia face parte din planul cadru. Până acum, elevul major, părintele sau tutorele trebuiau să facă o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astăzi (miercuri – n.r.), s-a stabilit că trebuie să spui când vrei să participi la cursurile de Religie, nu să spui când nu vrei. Astfel, s-a decis că aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor să facă religia”, au precizat oficiali din cadrul Curţii Consituţionale.

Prin decizia de miercuri, judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învăţământului numărul 84/1995 şi cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

Primul articol de lege prevede: „La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

Acelaşi aspect îl are în vedere şi articolul 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale: „La solicitarea scrisă a elevului major, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile celor două articole de lege sunt neconstituţionale.

Această excepţie de noconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă „Margareta Sterian” din Buzău.

În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună „anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.

Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (…) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”.

sursa: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Senatorii și deputații USR au decis să își dea DEMISIA din Parlament. NU vor putea beneficia de PENSII SPECIALE

Publicat

Toți senatorii și deputații USR își vor da marți demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensii speciale. USR are 38 de parlamentari: 25 de deputați și 13 senatori.

Decizia a fost luată după ce inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale nu s-a materializat, potrivit unor surse citate de Hotnews.ro

Vezi și Pensiile vor fi recalculate în 2021: Cine sunt cei care vor avea de pierdut dacă nu îndeplinesc anumite condiții

Un parlamentar poate beneficia de pensie specială cu condiția ca mandatul acestuia să fie complet. În cazul deputaților și senatorilor USR, aceștia se află la primul mandat. Dacă mandatul nu este complet nu vor mai putea beneficia de pensia specială.

USR a avut un proiect de eliminare a pensiilor speciale care nu a trecut de parlament. La fel s-a întâmplat cu propunerea de impozitare.

Programul de guvernare prezentat de USR-PLUS prevede eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. „Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Eliminarea tuturor pensiilor speciale și recalcularea lor, în cazul categoriilor profesionale (exemplu: militari) care nu au avut contribuții, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la Stat.

În cazul în care unele nu se pot elimina, se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”, se arată în programul de guvernare propus de USR-PLUS.

Cât este pensia specială a unui parlamentar

Peste  750 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială este de 2000 de lei, iar cea mai mare de 12.000 de lei. Cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând. de menționat că pensia specială se adaugă la pensia normală pe baza contributivității pe care o obțin  în urma locurilor de muncă înafara mandatului de parlamentar.

După patru ani de mandat pensia specială este de 2.000 de lei pe lună, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ”verzi” au crescut cu peste 15% în România. Ce modele au fost cumpărate

Publicat

masini electrice

Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.

Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).

La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul „Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate