Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Patru persoane cu teste COVID false, depistate la îmbarcarea în avion, pe Aeroportul din Cluj-Napoca


Publicat

Poliţiştii clujeni au depistat patru persoane care au prezentat teste COVID-19 false, la îmbarcarea în avioane care urmau să decoleze de la Cluj-Napoca.

„Poliţiştii Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Cluj-Napoca – Biroul de Poliţie Transporturi Aeriene Cluj s-au sesizat din oficiu la data de 1 iunie a.c. cu privire la faptul că un bărbat şi o femeie de 35 de ani, ambii din municipiul Sibiu, ar fi prezentat la îmbarcarea în aeronavă buletine de analize medicale cu privire la care există suspiciunea că nu ar fi autentice”, se arată într-un comunicat trimis, miercuri, de IPJ Cluj.

Alte două persoane au fost descoperite într-o situaţie similară la îmbarcarea pentru zborul Cluj-Napoca-Londra.

„Totodată, la data de 31 mai a.c., poliţistii au depistat doi bărbaţi, de 29 şi 56 de ani, din judeţul Bistriţa-Năsăud, care, la îmbarcarea pentru zborul Cluj-Napoca- Londra, ar fi prezentat buletine de analize medicale (teste pentru depistarea virusului Covid-19) despre care există suspiciunea că ar fi false”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, cercetările se desfăşoară pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, fapte prevăzute şi pedepsite de Codul penal.

Sursă: Agerpres

Foto: Pixabay



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sănătății: Avem și noi tulpină indiană. Ne dorim ca intensitatea acestui al patrulea val să nu fie una foarte mare

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, crede că România se va confrunta cu al patrulea val al pandemiei: „Ce ne dorim este ca intensitatea acestui al patrulea val să nu fie una foarte mare”.

Invitată în emisiunea ,,InSecuritate” de la Aleph News, Ioana Mihăilă, ministrul Sănătăţii, a vorbit, despre Programul Naţional de Secvenţiere, existent şi în România, dar şi despre o posibilă revenire, în contextul pandemic, al celui de-al patrulea val.

„Cred că dacă este să ne uităm şi cum a evoluat pandemia anul trecut, cu o creştere a cazurilor în toamnă şi, mă rog, o evoluţie ciclică în acest an şi jumătate care s-a scurs de la debutul pandemiei, ne aşteptăm ca acest ciclu să revină.

Ce ne dorim este ca intensitatea acestui al patrulea val să nu fie una foarte mare. Şi atunci, aici e importantă în primul rând vaccinarea şi ne dorim ca răspunsul sistemului sanitar să fie unul rapid şi eficient şi aici e important pregătirea spitalelor”, a afirmat Ioana Mihăilă.

În ce privește tulpina indiană, dar şi numărul medicilor care au făcut scut, în prima linie, pe toată perioada pandemiei, Mihăilă spune: „La noi progresul a fost remarcabil, în sensul că, din martie, de când am început secvenţierea şi am inclus-o în Programul Naţional de Secvenţiere, începem să detectăm aceste variante.

În acest moment, secvenţierea o facem în două centre care au expertiză, pentru că am vrut, din nou, să nu facem rabat de la calitate – sunt două centre în Bucureşti care fac secvenţirea – dar partea de colectare a datelor vine de la nivelul mai multor regiuni. Reţeaua nu este încă complet dezvoltată. (…)

A fost descoperită și în România tulpina indiană

Avem şi noi tulpina indiană. Am făcut secvenţiere mai ales pentru pacienţii care au fost diagnosticaţi în Bucureşti şi în Ilfov şi acolo am descoperit mai multe cazuri”.

Ioana Mihăilă a fost numită în funcţia de ministru al Sănătăţii pe 21 aprilie 2021, din partea USR-PLUS, după ce Vlad Voiculescu a fost demis de premierul Florin Cîţu.

Ioana Mihăilă – fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi medic endocrinolog – este al patrulea ministru al Sănătăţii în timpul pandemiei, după Victor Costache, Nelu Tătaru şi Vlad Voiculescu.

sursa: mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Accident teribil între Blăjel și Bazna. Un băiat de 17 ani a murit. Șoferul, un tânăr de 18 ani, era băut

Publicat

Tragedie într-un sat din județul Sibiu aflat la granița cu Alba. Un adolescent de 17 ani a decedat duminică dimineața în urma unui grav accident rutier. Mașina în care se afla, condusă de un tânăr de 18 ani, aflat sub influența băuturilor alcoolice, s-a răsturnat pe câmp. 

Potrivit reprezentanților IPJ Sibiu, accidentul rutier mortal s-a produs pe drumul județean DJ 142B, la iesire din Blăjel spre Bazna.

În timp ce conducea un autoturism pe direcția amintită, un tânăr în vârstă de 18 ani a pierdut controlul direcției de deplasare și s-a răsturnat în afara părții carosabile. Din păcate, unul dintre cei patru pasageri, un tânăr în vârstă de 17 ani, ocupantul locului dreapta spate, a decedat.

Un alt pasager, tot de 17 ani, ocupant al locului stânga spate, a primit îngrijiri medicale, fiind conștient.

Toți cei cinci ocupanți ai autoturismului sunt din satul Boian, comuna Bazna, aflat la granița cu județul Alba.

Testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o concentrație de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii rutieri au întocmit actele premergătoare efectuării de cercetări penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, respectiv conducere sub influența alcoolului. De asemenea, se desfășoară cercetări în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor care au dus la producerea acestui accident rutier.

foto: Facebook (Info Trafic Jud. Sibiu)

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Ajutoare sociale tăiate la Aiud. 13 beneficiari nu au primit banii pentru că au refuzat să muncească în folosul comunității

Publicat

13 beneficiari de venit minim garantat din Aiud nu au primit ajutorul social în luna mai deoarece nu au efectuat munca obligatorie în folosul comunității, au anunțat reprezentanții Primăriei. 

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social primesc sprijinul comunității doar în măsura în care își respectă obligațiile față de aceasta. Prestarea orelor de muncă în folosul comunității nu este opțională.

Potrivit reprezentanților Primăriei Aiud, la nivelul municipiului beneficiarii de ajutor social prestează lunar între 11 și 39 de ore de muncă în folosul comunității.

În luna mai 2021 au fost în plată 111 dosare.

  • dintre aceștia 73 de persoane au fost apte de muncă;
  • 51 de persoane au prestat orele de muncă;
  • 5 dosare au rămas suspendate din luna aprilie 2021;
  • 6 dosare s-au suspendat începând cu luna iunie 2021;
  • 2 dosare au încetat cu luna iunie 2021 deoarece nu au efectuat orele de munca 3 luni consecutiv;
  • 4 persoane au fost scutite de muncă conform adeverințelor medicale;
  • 5 dosare au încetat deoarece titularii/membrii s-au angajat cu contract de muncă sau au plecat din localitate;

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Cum arată proiectul barajului abandonat de 15 ani pe râul Sebeș, la marginea Parcului Arini

Publicat

O amenajare hidroenergetică „zace” de 15 ani abandonată la marginea Parcului Arini din Sebeș. Investiția „Lac redresor Sebeș”, începută în 2006, avea ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care urma să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

De asemenea, barajul (Acumularea Sebeș), care urma să aibă un volum de 750.000 mc, ar fi permis alimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini, a lacului din Parcul Tineretului şi ar fi făcut posibilă curgerea apei pe rigolele din municipiu. 

Situată la aproximativ 3,5 kilometri de centrala – baraj Petrești și 1,5 kilometri de centrul municipiului Sebeş, în Parcul Arini, investiţia eşuată provoacă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurător.

Terenul a început să se erodeze semnificativ în condiţiile în care râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate. Efectul se poate observa în zona drumului care trece din Parcul Arini spre Petreşti.

Lacul redresor Sebeș urma să fie ultima treaptă a Amenajării Hidroenergetice Sebes – aval CHE Săsciori și CHE Petrești.

Potrivit proiectului, Acumularea Sebeș cuprindea un baraj stăvilar dispus în frontul de retenție, în plan longitudinal, retenția fiind asigurată de ziduri și platforme. Legătura dintre nodul central al amenajării și maluri se realizează prin zidurile de racord mal stâng și mal drept. Priza energetică este amplasată în imediata apropiere a culeei mal stâng.

Potrivit prezentării amenajării, barajul deversor este unul de tip stăvilar etajat, cu trei deschideri echipate cu vane 4 x 4 metri segment, și stăvilă clapetă 16 x 2,7 cu pile intermediare de 2,5 metri grosime și cu culeele marginale de 3 metri.

Disipatorul de energie este realizat în două trepte, are o lungime totală de 58 de metri și se continuă cu o rizbermă mobilă în lungime de 20 de metri. De asemenea, camera mecanismelor urma să fie amplasată în corpul barajului.

Baraj cu un volum de 750.000 mc

Acumularea Sebeș urma să aibă un volum total de 750.000 mc. Pentru realizarea retenției s-a adoptat în loc de diguri soluția zidurilor din beton. Această soluție a fost impusă de situația concretă existentă pe amplasament, constând în lipsa materialului de umplutură pentru corpul digurilor precum și de faptul că zona este populată, malurile râului Sebeș fiind delimitate de proprietăți private.

„Pe malul stâng al acumulării, frontul de retenție se continuă în amonte cu zidul mal stâng ce are o lungime de 625 de metri, având o înălțime ce variază între 4,6 și 3,8 metri. Zidul mal stâng este din beton simplu și este prevăzut cu etanșare în profunzime. Zidul este realizat din tronsoane în lungime de 10 metri, rosturile transversale dintre tronsoane sunt etanșate cu bandă PVC. În spatele zidului a fost prevăzuta o umplutură din materiale locale care are rolul de a lesta zidul de sprijin și a asigura accesul la coronamentului zidului. La baza prismului de umplutură a fost prevazut un dren cu scopul de a colecta apele de infiltrații.

Zidul mal stâng se continua cu o platformă din materiale locale având o suprafață de aprox. 4 ha care asigură retenția pentru o lungime a malului de 445 ml. Umpluturile sunt realizate din excavații în cuveta lacului și din zona frontului de retenție.

Pentru zona de la terminarea platformei până la coada lacului retenția este asigurată de malurile naturale ale râului Sebeș”, se precizează în prezentarea proiectului.

O parte din terenul pe care s-a început construcția microhidrocentralei aparţine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006. Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei „Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini”.

Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca „la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”. Lucrarea nu a mai fost recepţionata niciodată. Reprezentantanţii companiei de stat confirmă faptul că, foarte probabil, se va renunţa la construcţia microhidrocentralei, urmând să fie finalizate doar primele două etape ale investiţiei.

„Microhidrocentrala Sebeş făcea parte din obiectivul de investiţii <Lac redresor Sebeş>, obiectiv care a fost structurat pentru execuţie în trei etape. Până la acest moment, au fost contractate lucrări de execuţie doar pentru etapele I şi II, Microhidrocentrala Sebeş reprezentând etapa a treia a investiţiei, etapă care nu a mai fost demarată. Prin urmare, pentru această etapă nu au fost executate lucrări până în prezent şi nu s-au alocat fonduri. Având în vedere faptul că obiectivele de investiţii ale companiei sunt în proces de reanalizare în vederea optimizării acestora, se are în vedere ca pentru acest obiectiv să se renunţe la etapa a treia a investiţiei – Microhidrocentrala Sebeş, aceasta nemaifiind justificată economic”, se precizează într-o comunicare a sucursalei Hidroelectrica din Sebeş, citată de adevărul.ro.

Contractul pentru etapa I, ce a cuprins în principal lucrări pentru devierea râului Sebeș, de regularizare și amenajare a terenului, a avut o valoare de 6.852.972 de lei. De asemenea, potrivit unui proceduri publice de negociere directă inițiată în anul 2009, contractul pentru etapa a II-a a investiţiei a avut o valoare de 52.548.095,22 lei.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului. În cea de a doua etapă a lucrării, urmează să fie instalată o microhidrocentrală ce va furniza energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional iar finalizarea acumulării va permite realimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini ca şi a lacului din Parcul Central şi va face posibilă curgerea apei pe rigolele municipiului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica.

Vezi și FOTO: Cum va arăta Parcul Arini din Sebeș după lucrările de modernizare. Care sunt schimbările majore propuse în zonă

Reamintim faptul că Primăria Sebeș caută proiectant pentru reabilitarea și modernizarea Parcului Arini din municipiu.

Lucrările de modernizare urmăresc, printre altele, amenajarea unor alei ecologice, alveole pentru picnic și relaxare, spații dedicate animalelor, loc de joacă pentru copii și spațiu dotat cu aparate de fitness, platforme de belvedere, zone food-court, pavlion pentru șah, piste de biciclete, realizarea unui skateparc, a unui amfiteatru și amenajarea de cursuri de apă cu cascade și podețe.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate