Pelerinaj și rugăciune de Sfânta Maria Mare 2026 la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului din România

Pelerinaje de Sfânta Maria 2026: Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului aduce, în fiecare an, mii de credincioși la mănăstirile care își serbează hramul pe 15 august. În județul Alba, printre cele mai cunoscute destinații pentru pelerini sunt Mănăstirea Râmeț și Mănăstirea Oașa, iar la nivel național cele mai mari pelerinaje sunt organizate la Nicula, Putna, Moisei și în alte mari vetre monahale.

În 2026, Sfânta Maria Mare  sau Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită sâmbătă, 15 august, iar pelerinajele au început încă din ajun, la unele dintre marile mănăstiri din țară.

Vezi și: Sfânta Maria 2026: MESAJE și URĂRI pentru familie, colegi, prieteni. Pentru toți cei care-şi sărbătoresc ziua numelui

Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iuliei a menționat, între așezămintele monahale din județ care prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, Râmeț, Oașa, Poșaga și Obârșii.

Publicitate

Mănăstirea Râmeț, unul dintre principalele locuri de pelerinaj din Alba

Mănăstirea Râmeț este una dintre cele mai vechi și mai cunoscute vetre monahale din Transilvania. Așezământul se află în Munții Trascăului, în Valea Mănăstirii, într-o zonă încadrată de pereți de calcar și traversată de apa Geoagiului.

Mănăstirea are o istorie de câteva secole. Actualele informații publicate de Arhiepiscopia Alba Iuliei plasează prima atestare documentară în anul 1377, anul fiind menționat pe unul dintre straturile de pictură ale bisericii vechi.

Pentru pelerinii care ajung la Râmeț în 2026, sărbătoarea are și o semnificație aparte. La 29 iunie 2026, la mănăstire a avut loc ceremonia solemnă a proclamării locale a canonizării Sfintei Cuvioase Filotimia, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț.

Biserica monumentală a mănăstirii este legată de hramurile Adormirii Maicii Domnului și Sfinților Apostoli Petru și Pavel, iar așezământul rămâne unul dintre punctele importante de pelerinaj din județul Alba.

Cum se ajunge la Mănăstirea Râmeț

• Din Alba Iulia: aproximativ 60 km pe ruta Teiuș - Stremț - Râmeț
• Din Cluj-Napoca: aproximativ 110 km pe ruta Turda - Aiud - Râmeț
• Ultima porțiune de drum este îngustă și montană, cu serpentine, dar asfaltată

Mănăstirea Oașa, pe malul lacului, în Munții Șureanu

Un alt loc spre care se îndreaptă credincioșii de Sfânta Maria este Mănăstirea Oașa, aflată în Munții Șureanu, pe Valea Frumoasei.

Așezământul se află pe malul lacului Oașa, la aproximativ 1.350 de metri altitudine, într-o zonă înconjurată de păduri de brad și molid.

Mănăstirea are două hramuri. Potrivit Arhiepiscopiei Alba Iuliei, primul este Adormirea Maicii Domnului, iar cel de-al doilea este Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.

Oașa este cunoscută și pentru taberele de tineret și activitățile duhovnicești organizate aici, la care participă tineri din întreaga țară și din diaspora.

Cum se ajunge la Mănăstirea Oașa

• Din Sebeș: aproximativ 70 km pe DN67C (Transalpina) spre Șugag - Lacul Oașa
• Din Sibiu: aproximativ 90 km pe ruta Sebeș - Șugag - Oașa
• Accesul se face pe drumul Transalpina (DN67C), porțiunea montană fiind spectaculoasă, dar cu trafic redus și curbe dese

Poșaga și Obârșii, între așezămintele din Alba legate de sărbătoarea din 15 august

În materialele publicate de Arhiepiscopia Alba Iuliei sunt menționate, alături de Râmeț și Oașa, și Poșaga și Obârșii, între așezămintele monahale din județul Alba care prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului.

În evidența actuală a Arhiepiscopiei, Mănăstirea Poșaga apare sub hramul „Schimbarea la Față”, ceea ce indică existența mai multor sărbători și hramuri asociate așezământului de-a lungul timpului.

Pentru programele liturgice exacte din 15 august 2026 la Râmeț, Oașa, Poșaga și Obârșii nu a fost identificat, până la momentul documentării, un program centralizat nou publicat de Arhiepiscopia Alba Iuliei.

Cum se ajunge la Mănăstirea Poșaga

• Din Aiud: aproximativ 45 km pe Valea Arieșului (DN75)
• Din Turda: aproximativ 60 km pe DN75 spre Câmpeni
• Drumul urmează Valea Arieșului, accesul fiind relativ ușor

Mănăstirea Nicula: zeci de mii de pelerini și procesiunea „La Nicula colo-n deal”

Unul dintre cele mai mari pelerinaje din Transilvania are loc la Mănăstirea Nicula, în județul Cluj.

În 2026, tradiționalul pelerinaj „La Nicula colo-n deal” a ajuns la ediția a XIV-a. Procesiunea a început vineri, 14 august, la ora 11:00, de la Biserica „Sfântul Nicolae” din parcul central al municipiului Gherla. Pelerinii parcurg pe jos aproximativ șapte kilometri până la mănăstire.

Centrul pelerinajului este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în anul 1681 de preotul Luca din Iclod. Potrivit mărturiilor istorice păstrate de mănăstire, icoana a lăcrimat în anul 1699, iar de atunci Nicula a devenit unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din România.

Cum se ajunge la Mănăstirea Nicula

• Din Cluj-Napoca: aproximativ 60 km pe ruta Gherla - Nicula
• Din Gherla: aproximativ 7 km (inclusiv traseul procesiunii pe jos)
• Acces facil pe drum județean asfaltat

Programul de la Nicula pentru 14-15 august 2026

Pentru seara de vineri, 14 august, programul anunțat cuprinde:

ora 18:00 – Vecernia Mare cu Litie;
ora 21:30 – scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului;
ora 22:00 – Utrenia și Prohodul Maicii Domnului, urmate de procesiunea cu icoana.
Sâmbătă, 15 august 2026, programul principal este:

ora 05:00 – Sfânta Liturghie în biserica nouă;
ora 08:00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului;
ora 09:00 – Sfânta Liturghie arhierească solemnă, la altarul de vară.

Mănăstirea Putna își sărbătorește hramul istoric

Un alt mare centru de pelerinaj este Mănăstirea Putna, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Mănăstirea a fost construită începând din anul 1466, iar biserica a fost sfințită în 1470. Aici se află și mormântul lui Ștefan cel Mare, care a murit în 1504.

În 2026, Putna își celebrează hramul istoric al Adormirii Maicii Domnului în perioada 14–17 august. Programul începe în ajunul sărbătorii și include aducerea spre închinare a moaștelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul.

Cum se ajunge la Mănăstirea Putna

• Din Suceava: aproximativ 80 km pe DN2H prin Rădăuți
• Din Rădăuți: aproximativ 30 km
• Drumul este asfaltat, cu acces ușor spre zona mănăstirii

Mănăstirea Moisei: pelerini români și ucraineni

La Mănăstirea Moisei, în Maramureș, pelerinajul de Sfânta Maria are o tradiție aparte.

În 2026 sunt așteptați în zilele de 14 și 15 august pelerini români și ucraineni. Participarea comunității ucrainene la hramul Adormirii Maicii Domnului de la Moisei este o tradiție de peste cinci decenii.

Mănăstirea este atestată documentar din 1637, iar biserica veche de lemn a fost sfințită în anul 1672 de Sfântul Ierarh Sava Brancovici, Mitropolitul Ardealului.

Cum se ajunge la Mănăstirea Moisei

• Din Baia Mare: aproximativ 80 km pe DN18 spre Borșa
• Din Sighetu Marmației: aproximativ 50 km
• Acces pe Valea Izei și Valea Vișeului, drum mont

Mănăstirea Văratic

Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri de maici din România, Văratic, își are începuturile în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Întemeierea așezământului este legată de maica Olimpiada, care, împreună cu duhovnicul Iosif, a început în 1785 construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Hramul Adormirii Maicii Domnului rămâne una dintre marile sărbători ale mănăstirii.

Cum se ajunge la Mănăstirea Văratic

• Din Piatra Neamț: aproximativ 30 km
• Din Târgu Neamț: aproximativ 15 km
• Drum județean asfaltat, acces foarte ușor

Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

Și Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, este unul dintre cunoscutele locuri de pelerinaj de 15 august.

Istoria așezământului este legată de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea este documentată la începutul secolului al XVIII-lea, iar biserica veche a fost construită din piatră și cărămidă în perioada brâncovenească.

Mănăstirea Brâncoveanu își sărbătorește hramul de Adormirea Maicii Domnului, tradiția adunând anual numeroși pelerini.

Cum se ajunge la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

• Din Brașov: aproximativ 80 km pe DN1 spre Făgăraș, apoi spre Sâmbăta
• Din Sibiu: aproximativ 90 km
• Acces facil, drum asfaltat până la poalele Munților Făgăraș

Pelerinaj la Mănăstirea Tismana

În județul Gorj, Mănăstirea Tismana este una dintre cele mai vechi și importante vetre monahale ale Țării Românești.

Tradiția întemeierii este legată de Sfântul Nicodim de la Tismana, iar mănăstirea ar fi fost sfințită în 15 august 1377.

Biserica mănăstirii poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, iar așezământul se numără printre marile locuri de pelerinaj din sudul țării cu prilejul sărbătorii din 15 august.

Cum se ajunge la Mănăstirea Tismana

• Din Târgu Jiu: aproximativ 30 km
• Din Craiova: aproximativ 120 km
• Drum montan asfaltat, acces prin Defileul Jiului

Mănăstirea Curtea de Argeș

Și Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab, este legată de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Ansamblul a fost ridicat în perioada 1512–1517, iar biserica este unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii religioase românești. În pronaos se află mormintele unor membri ai familiei lui Neagoe Basarab, dar și ale regilor Carol I și Ferdinand și ale reginelor Elisabeta și Maria.

Adormirea Maicii Domnului este hramul istoric al catedralei voievodale de la Curtea de Argeș.

Cum se ajunge la Mănăstirea Curtea de Argeș

• Din Pitești: aproximativ 40 km pe DN7C (Transfăgărășan)
• Din București: aproximativ 150 km
• Acces foarte ușor, pe drum național

De ce merg credincioșii în pelerinaj de Sfânta Maria

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular și ca Sfânta Maria Mare, este una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria.

Pentru multe mănăstiri din România, ziua de 15 august este zi de hram. Credincioșii participă la privegheri, Prohodul Maicii Domnului, procesiuni și Sfânta Liturghie, iar la marile centre monahale pelerinajele încep încă din ajun.

În 2026, printre cele mai importante puncte de pelerinaj rămân Râmeț și Oașa în județul Alba, Nicula în Cluj, Putna în Suceava, Moisei în Maramureș, Văratic în Neamț, Sâmbăta de Sus în Brașov, Tismana în Gorj și Curtea de Argeș.