Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Peste 74.000 de turişti s-au cazat în judeţul Alba, în primele şase luni din 2017. Un pic mai mulţi, comparativ cu anul trecut


Publicat

cetate turistiPeste 74.000 de turişti s-au cazat în unităţi turistice din Alba, în primele şase luni ale anului 2017, mai mulţi cu 6,7% faţă de perioada similară din 2016, potrivit celor mai recende date ale Direcţiei Regionale de Statistică.

În iunie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent,  sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare  au înregistrat creşteri cu 15,2%, iar înnoptările au crescut cu 25,5%.

Potrivit DRS Alba, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017, în unităţile turistice din judeţ (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 74.029 turişti, majoritatea în hoteluri (44,3%), urmate de pensiuni agroturistice (23,6%) şi pensiuni turistice (19,8%), înregistrându-se o creştere de 6,7% faţă de perioada ianuarie-iunie 2016.

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat), înregistrate  în primele 6 luni din 2017  a fost de 149.861, mai multe cu 19,1% faţă perioada corespunzătoare din 2016. Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă a fost de 2 zile (1,8 zile în aceeaşi perioadă din 2016).

În luna iunie 2017, în judeţul Alba s-au înregistrat 18.169 turişti, cu 2.394 (+15,2%) mai mulţi decât în aceeaşi lună din 2016. Din totalul sosirilor, turiştii români reprezintă 80,9%, iar cei străini 19,1% (3.475 persoane). Numărul de înnoptări înregistrate în luna iunie 2017 a fost de 36.216, în creştere cu 7.350 (+25,5%) faţă de luna corespunzătoare din 2016. Durata medie a sejurului în mai 2017 a fost de 2 zile, mai mare cu 0,2 zile decât cea înregistrată în iunie 2016. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna iunie 2017 a fost de 28,1% (faţă de 24,6% în iunie 2016), pe ţară înregistrându-se un indice de 33,2% (faţă de 31,5 în luna iunie 2016).

Turismul în Regiunea Centru în luna iunie 2017

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2017 în Regiunea Centru au fost de 268.358, reprezentând 22,2% din numărul sosirilor înregistrate la nivel naţional (1207731 sosiri), în creştere cu 41.348 faţă de luna anterioară (+18,2%). În luna iunie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în Regiunea Centru sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 41.476 persoane (+18,3%).

Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov 40,3% (108.245), urmat de Sibiu 21,7% (58.087), Mureş 19,8% (53.238), Harghita 7,4% (19.879), Alba 6,8% (18.169) şi în judeţul Covasna 4,0% (10.740).

Sosirile în hoteluri deţin în luna iunie 2017 un procent de 60,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică, urmate de cele din pensiuni turistice cu 14,8% şi pensiuni agroturistice 12,8%.

În Regiunea Centru, în luna iunie 2017, turiştii români deţin ponderea cea mai mare din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul Regiunii Centru (75,3%, respectiv 202.074 persoane), în creştere faţă de luna anterioară cu 17,5% (+30.117 persoane) şi cu 15,4% (+26976 persoane) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016, reprezentând 22,0% din  numărul sosirilor (turişti români) înregistrate la nivel naţional (715435 persoane).

Sosirile turiştilor străini din Regiunea Centru (66.284 persoane) reprezintă 22,8% din numărul sosirilor (turişti străini) înregistrate la nivel naţional (290.446 persoane). Cel mai mare număr de turişti străini s-a înregistrat în judeţul Braşov (24.200 persoane), reprezentând 37,6% din totalul la nivelul regiunii, urmat de Sibiu cu 29,6% (19.602 persoane), Mureş cu 16,0% (10.632 persoane), Harghita cu 10,8% (7.133 persoane), Alba cu 5,2% (3.475 persoane) şi Covasna cu 1,9% (1242 persoane).

În luna iunie 2017, în Regiunea Centru sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 20,4% (+11.231 persoane) comparativ cu luna anterioară şi  cu  28,0% (+14.500 persoane) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2017 au fost de 559.003, reprezentând 20,7% din totalul la nivel naţional (2727363 înnoptări), în creştere cu 28,6% faţă de luna anterioară (+124.202) şi  cu 20,2% (+93.915) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016.

Înnoptările în hoteluri în procent de 63,0% deţin ponderea cea mai mare din numărul total al acestora, urmate de înnoptările în pensiuni turistice 12,9% şi pensiuni agroturistice 12,5%.

La numărul înnoptărilor pe primul loc se situează judeţul Braşov cu 36,6% (204.871), urmat de Mures cu 19,5% (108.843), iar cele mai puţine înnoptări sunt în judeţul Alba 6,5% (36.216).

În luna iunie 2017 înnoptările turiştilor români în procent de 76,7% (428.936 înnoptări) deţin ponderea cea mai mare din numărul total de înnoptări înregistrate la nivelul Regiunii Centru, în crestere faţă de luna anterioară cu 29,2% (+96.916 înnoptări) şi cu 18,3% (+66496 înnoptări) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016 , reprezentând 19,6% din  numărul înnoptărilor (turişti români) înregistrate la nivel naţional (2.184.108 înnoptări).

Înnoptările turiştilor străini înregistraţi în Regiunea Centru în luna iunie 2017 reprezintă 23,9% (102.781 înnoptări) din  numărul total al înnoptărilor turiştilor străini la nivel naţional (543.255 înnoptări). Cel mai mare număr de înnoptări ale turiştilor străini s-a înregistrat în judeţul Braşov (50.267 înnoptări), reprezentând 38,6% din totalul la nivelul regiunii, iar cel mai mic număr de înnoptări în Covasna cu 3,2% (4.171 înnoptări).

În luna iunie 2017, în Regiunea Centru înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 26,5% (+27.286) comparativ cu luna anterioară şi  cu 26,7% (+27.419) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Cel mai mare număr de înnoptări (turişti străini) se înregistrează în hoteluri (90.636 înnoptări), urmate de cele din pensiuni turistice (16.590 înnoptări), pensiuni agroturistice (12.130 înnoptări), vile turistice (3.008 înnoptări), cabane turistice (1.065 înnoptări) şi moteluri (752 înnoptări)

Durata medie a sejurului în iunie 2017, în Regiunea Centru, a fost de 2,08 zile, pe judeţe, cea mai mare durată a sejurului se înregistrează în Covasna  (6,15 zile), iar cea mai mică în judeţul Sibiu (1,60 zile).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în luna iunie 2017 de 31,3% pe total structuri de cazare turistică, peste nivelul celui din luna iunie 2016 (27,3%) şi sub nivelul calculat pe ţară (33,2%). Judeţul Covasna a avut cel mai mare grad de ocupare (57,8%), urmat de judeţele Mureş (40,8%), Sibiu (33,1%), Alba (28,1%), Braşov (25,8%), şi Harghita (24,9%).

sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

foto: Ionuţ Văidean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Urs de dimensiuni mari, filmat la Loman, județul Alba. A ieșit pe drum, în fața unei mașini

Publicat

Un urs de dimensiuni mari a fost semnalat în zona Loman (comuna Săsciori, județul Alba), de un cititor Alba24. Ursul a ieșit în fața unei mașini și a alergat în fața acesteia, fiind filmat de pasagerii autoturismului. 

Imaginile impresionante cu ursul au fost postat pe un cont de Facebook.

Numărul urșilor văzuți în Alba în ultimele luni în mai toate zonele județului, a crescut semnificativ.

Urși de diferite dimensiuni au fost observați nu doar în zona montană, ci și în apropiera orașelor.

Patru exemplare de urs au fost văzute vineri, 23 iulie, în vecinătatea municipiului Alba Iulia.

Citește și: VIDEO ATENȚIE: Patru urși, văzuți lângă Alba Iulia. O ursoaică cu doi pui și un mascul mare, filmați pe raza comunei Ciugud

Este vorba despre o ursoaică cu doi pui și un mascul mare, care au fost văzuți pe raza comunei Ciugud, în zona Dosul Drâmbarului.

Vezi și FOTO: Un URS a ATACAT pe o pășune de lângă Aiud. A omorât o vacă, îngrijitorul a scăpat după ce s-a refugiat într-un adăpost

În condițiile în care orice ieșire în natură poate duce la o asemenea întâlnire, vă prezentăm câteva sfaturi legate de ce să și ce să nu faci dacă te ÎNTÂLNEȘTI cu URSUL. 20 de reguli și sfaturi care trebuie respectate pentru a evita atacul

Sursă video: Crysty Greuu

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Sindicatele din învățământ, despre testele de salivă: nu sunt respectate regulile sanitare

Publicat

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) „Spiru Haret” solicită Guvernului României blocarea distribuţiei testelor din salivă pentru depistarea SARS-CoV-2 şi distribuirea în unităţile de învăţământ a unor kit-uri individuale. Susține că testele care au ajuns în inspectoratele şcolare nu respectă nicio regulă de siguranţă sanitară.

„Testele din salivă care au ajuns în inspectoratele şcolare nu respectă nicio regulă de siguranţă sanitară, acestea urmând să fie manipulate de cel puţin trei persoane înainte să ajungă la elevi, în condiţiile în care nu toate piesele care formează kit-ul sunt ambalate şi sigilate individual.

Solicităm, pe această cale, Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), cea care a elaborat cerinţele de performanţă şi de reglementare, să explice cum pot fi aceste teste distribuite către elevi, respectându-se în acelaşi timp şi regulile sanitare. De asemenea, cerem public Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) să prezinte criteriile potrivit cărora aceste teste au fost achiziţionate şi livrate dezmembrate, şi nu sub formă de kit individual. Ne întrebăm ce a stat la baza luării unor astfel de decizii şi dacă această licitaţie a respectat legislaţia în vigoare?!”, se arată într-un comunicat al celor două federaţii sindicale reprezentative pentru învăţământul preuniversitar.

Federaţiile sindicale menţionate consideră că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) trebuia să se ocupe şi de livrarea testelor către fiecare instituţie de învăţământ în condiţiile în care respectivele contracte au fost semnate de această instituţie.

„Întrebarea firească pe care şi-o pun părinţii şi cadrele didactice este următoarea: instituţia care a lansat licitaţia, a întocmit corect Caietul de sarcini privind distribuirea acestor teste? Dacă a fost întocmit corect, se respectă regulile stabilite? Opinia publică aşteaptă nişte explicaţii, urgent! Altfel, această mult aşteptată testare riscă să se transforme într-un mare eşec! Cine îşi permite să-şi bată joc de sănătatea copiilor şi a cadrelor didactice este iresponsabil!”, afirmă sindicaliştii.

Livrare către școli în zile libere legale

Pe de altă parte, sindicatele din învăţământ susţin că au primit numeroase semnale din ţară prin care directorii şi angajaţii din unităţile de învăţământ au fost chemaţi sâmbătă, 27 noiembrie, să ridice testele, deşi ministrul educaţiei a dat asigurări cu o zi în urmă, pe 26 noiembrie, că livrarea către şcoli nu se va mai face în aceste zile libere legale.

„Ţinând cont de situaţiile expuse mai sus, solicităm Guvernului României să explice clar care este modalitatea de efectuare a testelor, astfel încât toţi părinţii să ştie să le utilizeze, deoarece la ora actuală, în afară de un videoclip demo, nu există niciun fel de instrucţiuni. Ne întrebăm cum se vor descurca părinţii dintr-un sat, unde nu există internet şi care nu vor avea acces la acel videoclip, să le facă propriilor copii aceste teste?! Cerem imperativ Guvernului României şi Ministerului Educaţiei respectarea dreptului angajaţilor la zilele libere legale şi propunem ca aceste teste să fie distribuite pe 2 şi 3 decembrie, urmând a fi utilizate începând cu 6 decembrie. De asemenea, solicităm ca, măcar începând cu următoarea tranşă de teste, acestea să corespundă normelor sanitare şi să fie ambalate individual”, se precizează în comunicatul semnat de liderii celor două federaţii sindicale, Simion Hăncescu, preşedinte FSLI şi Marius Ovidiu Nistor, preşedinte FSE „Spiru Haret”.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Peste 4,5 milioane de români sunt săraci. Situația pe regiuni, din datele Institutului Național de Statistică

Publicat

Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%, în valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate fiind de 4,524 milioane persoane, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

„Sub unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent”, precizează INS.

În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluţie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%), iar minimul în 2020 (23,4%).

Analiza ratei sărăciei pe sexe în 2020, evidenţiază o tendinţă de creştere a diferenţei între femei şi bărbaţi, de la 1,3 la 2,5 puncte procentuale.

Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile dobândite, subliniază INS.

Trei din 10 copii și tineri, sub pragul de sărăcie

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreştere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 puncte procentuale), cât şi în rândul copiilor (de circa 2 puncte procentuale). O creştere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimţit însă la grupa de vârstă de 65 de ani şi peste (cu 4,5 puncte procentuale).

Situația pe regiuni

În ceea ce priveşte evoluţia ratei sărăciei pe sexe şi grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunţată diferenţă pe sexe se întâlneşte la grupa 65 de ani şi peste, caracteristică ce s-a menţinut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaţilor (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 puncte procentuale).

Anul trecut, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) şi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureşti-Ilfov (2,4%).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.

Rata sărăciei: femei vs. bărbați

În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferenţierile între sexe: 18,1% dintre bărbaţi, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferenţa dintre ponderile femeilor şi bărbaţilor a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2017.

„Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste 3 din 5 şomeri este sărac, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în şomaj (cu 13,9 puncte procentuale mai mulţi bărbaţi decât femei aflate în situaţie similară)”, semnalează INS.

Riscul de sărăcie al persoanelor neocupate a crescut pe perioada analizată în special şomeri, cu 11,3 puncte procentuale, mai pronunţat la femei (14,3 puncte procentuale) decât la bărbaţi (10 puncte procentuale). La pensionari riscul de sărăcie a crescut în 2020 faţă de 2017 cu 6,2 puncte procentuale.

Gospodăriile cu copii dependenți financiar

Institutul Naţional de Statistică mai menţionează că un factor important în apariţia şi intensificarea stării de sărăcie îl constituie existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).

În 2020, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi (mai mult de jumătate), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puţin un copil dependent (aproape trei din zece), a celor de 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (puţin peste un sfert), dar şi persoanele din gospodăriile formate din 2 adulţi cu 2 copii dependenţi (aproape un sfert). În comparaţie cu acestea, gospodăriile formate din 2 adulţi şi 1 copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (11%).

În gospodăriile fără copii dependenţi, considerate în general mai puţin afectate de sărăcie, apar totuşi diferenţieri notabile determinate de numărul şi vârsta persoanelor care trăiesc într-un anumit tip de gospodărie. Astfel, persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 25,8%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 42,1%.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile) în totalul populaţiei.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

DOCUMENT: Noile uniforme ale polițiștilor. MAI a publicat ordinul prin se care stabilește cum vor fi îmbrăcați oamenii legii

Publicat

Ministerul de Interne s-a hotărât cum va arăta uniforma de polițist. Pe 22 noiembrie a fost lansat în dezbatere publică Proiectul ordinului ministrului afacerilor interne privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea polițiștilor.

DOCUMENT: Proiect OMAI

În anul 2021, prin Hotărârea Guvernului nr.985/2021 au fost aduse modificări substanțiale Hotărârii Guvernului nr.1061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru polițiști, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fapt pentru care se impune reevaluarea cadrului normativ inferior, respectiv a OMAI nr.236/2009, sub aspectul corelării prevederilor acestuia cu noile dispoziții în materie.

Principalele modificări constau în:

– stabilirea unei structuri unice a normelor de echipament, atât pentru ofițerii, cât și pentru agenții de poliție;

-confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte din aceleași materii prime și folosirea pentru aceleași activități, atât pentru ofițerii, cât și pentru agenții de poliție;
– introducerea unor articole noi de echipament, pentru care se impune a fi reglementat modul de purtare.

Având în vedere cele expuse, a fost elaborat proiectul ordinului ministrului afacerilor interne privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea polițiștilor, care, în concordanță cu normele de tehnică legislativă, va înlocui OMAI nr.236/2009.
Elementele principale de noutate reglementate de proiectul ordinului vizează următoarele aspecte:

– reglementarea modului de port al articolelor de echipament nou introduse (pardesiu, jachetă, costum termic, fes);

– eliminarea uniformei de clasă din categoria uniformelor purtate de către studenţi, stabilindu-se doar două categorii de uniforme, uniforma de oraș, respectiv cea de instruire, atât pentru studenții, cât și pentru elevii din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor;

– eliminarea uniformei de ceremonie, care se acordă doar ofiţerilor ce ocupă funcţii de conducere până la nivel de şef serviciu/similar, inclusiv, stabilindu-se o singură categorie de uniformă de reprezentare și ceremonialuri, atât pentru ofițerii, cât și pentru agenții de poliție;

– introducerea unor precizări legate de acordarea drepturilor de echipament în bani, respectiv, lunar, în cuantum de 1/12 din echivalentul valoric al cotei- părți anuale.

DOCUMENT – REGULAMENTUL PENTRU COMPUNEREA ȘI PORTUL UNIFORMELOR DE POLIȚIE AICI: Anexa nr. 1 Regulament

DOCUMENT – REGULI PENTRU APLICAREA NORMELOR PRIVIND ECHIPAREA POLIȚIȘTILOR AICI: Anexa 2

Potrivit Sindicatului Europol ”în baza acestor acte normative urmează să fie elaborate noile modele de uniforme pentru agenții și ofițerii din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, cele existente fiind folosite până în data de 31 decembrie 2024, iar după această dată articolele de uniformă  rămase în stocurile unităților de poliție vor fi distribuite către unitățile de învățământ ale MAI pentru a fi utilizate în echiparea elevilor și a studenților în procesul de pregătire.

S-a urmărit flexibilizarea articolelor din componența uniformelor care va trebui adaptată în funcție de evoluția progresului tehnologic privind materialele din care acestea trebuie create, precum și sancționarea societăților care vor încerca să comercializeze astfel de articole vestimentare în mod neautorizat sau sub standardele impuse.

Ca elemente de noutate ce vor intra în componența noilor uniforme de serviciu se regăsesc bereta, fesul, pantalonii de intervenție/tactici, bluza de intervenție/tactică, pantofi de intervenție vară/iarnă și costumul termic, acesta dn urmă purtându-se pe timpul sezonului rece, pe sub articolele de echipament din compunerea uniformei.”

Cum ar trebui să arate uniforma de polițist

”Pe noi ne interesează calitatea materialelor. Să fie tehnice, tactice și potrivite pentru mediul și circumstanțele în care își desfășoară polițiștii activitatea.

În document se precizează însă că va exista o perioadă tranzitorie de 2-3 ani de zile.

Însă acum avem promisiunea că se va merge pe unul dintre modelele agreate, respectiv cel care seamănă cu echipamentul de poliție al celor din Belgia” a declarat pentru Ziare.com Cosmin Andreica, șeful Sindicatului Europol

De câte feluri sunt uniformele din Poliție

  • În funcție de gradul profesional și de accesoriile specifice acestuia, uniformele se clasifică astfel:

a) uniforme pentru chestori;

b) uniforme pentru comisari;

c) uniforme pentru inspectori;

d) uniforme pentru agenți;

e) uniforme pentru studenți și elevi.

  • În funcție activitatea la care participă polițistul, studentul sau elevul, uniformele se clasifică astfel:

a) uniforma de reprezentare și ceremonialuri;

b) uniforma de serviciu;

c) uniforma de oraș;

d) uniforma de instruire.

  • În funcție de sezon, uniformele se clasifică astfel:

a) uniformă de vară – se poartă de regulă în perioada 1 mai – 31 octombrie;

b) uniformă de iarnă – se poartă de regulă în perioada 1 noiembrie – 30 aprilie.

Cum se poartă uniforma de polițist

Proiectul legislativ precizează clar că, ”schimbarea uniformelor în funcție de sezon și portul unor articole de echipament din compunerea acestora se fac în funcție de condițiile climaterice din zona geografică de responsabilitate, prin dispoziții ale șefilor de unități. Cu ocazia schimbării ținutei de sezon, șefii nemijlociți verifică dotarea fiecărui polițist cu respectiva uniformă, dispunând măsurile de remediere ce se impun, după caz”.

În actul normativ li se explică polițiștilor și cum să poarte uniforma.

Astfel, cămașa ”se poartă introdusă în pantaloni la costumul din stofă, cu cravată și curea pentru pantaloni, sau în combinație cu puloverul cu/fără cravată”.

Căciula ”se poartă pe timp friguros, iar în raport cu condițiile climaterice în care acționează, polițiștii pot trece la portul căciulii în mod facultativ sau la ordin. Pe timp geros, căciula se poate purta cu clapele lăsate în jos.

Se poziționează pe cap astfel încât să acopere partea superioară a frunții, iar emblema pentru coifură să fie pe mijloc”.

Mănușile din piele ”se poartă pe timpul sezonului rece”.

Cureaua din piele ”se poartă strânsă pe talie, fixată în găicile de la pantaloni”.

Pelerina de ploaie ”se poartă pe timpul intemperiilor (ploaie, ninsoare) peste celelalte elemente de ținută ale uniformei de serviciu, corespunzătoare sezonului.

Ciorapii ”se poartă împreună cu articolele de încălțăminte, pe sub pantaloni”, iar dresurile pentru femei ”se poartă împreună cu articolele de încălțăminte, pe sub fustă/pantaloni”.

Cum este uniforma poliției în prezent

Conform descrierii de pe site-ul Poliției Române, uniforma este de culoare bleumarin – indigo şi se poartă atât de către ofiţerii, cât şi de către agenţii de poliţie pe timpul acţiunilor şi misiunilor specifice desfăşurate în teren, precum şi la activităţi de pregătire şi instruire, sau la ordinul şefilor.

Această uniformă se compune din: şapcă din tercot sau şepcuţă, căciulă, completul modular (bluzon pentru anotimpul cald şi scurtă pentru anotimpul rece), bluză matlasată cu mâneci detaşabile, pantaloni din tercot, cămaşă-bluză, tricou, pantofi şi ghete.

surse: MAI, Ziare.com, Sindicatul Europol

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate