Portret de academician: Ion Agârbiceanu, părinte al literaturii române. 150 de ani ai Academiei române, sărbătoriți la Blaj

Mitropolia Română Unită cu Roma cinstește 40 de academicieni care au fost elevi, dascăli și episcopi în orașul școlilor.

„Academia Română și Blajul”, carte publicată la editura Buna Vestire ce va fi lansată la Blaj, în 2 iunie, include prezentarea biografiei și operei a 40 de academicieni care au studiat, au predat sau au călăuzit turma Bisericii Române Unite cu Roma în orașul școlilor. 10 dintre aceste personalități au fost dascăli la Blaj, trei au fost președinți ai Academiei, tot trei s-au numărat printre fondatorii instituției în 1866.

Ion AGÂRBICEANU, academician, dasăl al Blajului și părinte al literaturii române

Ion Agârbiceanu (1882-1963), membru corespondent (1919) și membru titular al Academiei Române (1955), elev, teolog și fiu sufletesc al Blajului, a fost cel mai important scriitor al său și unul dintre cei mai importanți ai literaturii române. Acțiunile unor romane ale sale, Arhanghelii, Legea minții, Legea timpului, Licean… odinioară se desfășoară și în mediile studioase ale Blajului. Aici a fost elev și a făcut seminarul, înainte de a pleca la universitatea din Budapesta.

„Ion Agârbiceanu a beneficiat și el de un ajutor bănesc din partea lui Ion Micu Moldovan pentru continuarea studiilor la Budapesta ca să urmeze și literele după studiile teologice (…) În capitala Ungariei nu reușește să se adapteze și îi scrie o epistolă explicativă canonicului, cerându-i sfatul. Neprimind răspuns se întoarce la Blaj, dar cu teama întâlnirii cu severul preposit blăjean: „Și iată că într-o zi, înainte de a-l putea cerceta pe canonicul Moldovan, cum lucram în cancelaria mitropoliei, ușa se deschide și, pe deasupra ochelarilor, ultimul reprezentant al marilor autodidacți ai Blajului, pe mine mă văzu mai întâi între copiști”.

„Aha, aici erai, zise, intrând cu un vraf de acte la subțioară. Mă gândeam eu că nu-ți va plăcea acolo. Tu aici, la slobod, să poți lua pușca în spinare, să pleci după mistreți.” Autorul Arhanghelilor se simți rușinat și, în după-amiaza aceleiași zile îi face o vizită lui Ioan Micu Moldovan, care, binevoitor îi arată scrisoarea în care-i spunea că „dacă nu-ți place, înapoiază-te!” La cele scrise în epistolă, adaugă: „Și-ți mai spun, îmi pare bine că ai făcut după îndemnul inimei.”

În 1948, când a fost exclus din Academie, odată cu alți 113 membrii ai acesteia, a fost un alt moment greu de alegere.” Cum spunea el însuși, „În viață nimeni nu trăiește din sufletul altuia, ci fiecare din sufletul lui”.

În tinerețe, când s-a întors în țară, Ion Agârbiceanu a rămas timp de un an (1904-1905) sub-prefect la internatul de băieți din Blaj. Apoi, drumurile l-au dus la Bucium, la Orlat, în Moldova, pe front și apoi la Cluj, unde s-a stins din viață în 1963.

fragmente citate din volumul „Academia Română și Blajul”, Editura Buna Vestire, 2016, Blaj