Porumbelele, fructele sălbatice de toamnă care merită redescoperite. Ce beneficii au și cum se pot folosi în bucătărie

Porumbelele trec ușor neobservate. Sunt mici, cresc printre spini, iar la prima mușcătură îți strâng gura. Tocmai gustul lor acrișor și astringent le face însă interesante în bucătărie. Din fructele porumbarului se pot face jeleuri, siropuri sau sosuri, iar analizele de laborator au identificat în ele vitamina C și polifenoli, inclusiv pigmenții care le dau nuanța închisă.

Porumbelele sunt fructele porumbarului (Prunus spinosa), un arbust spinos din aceeași familie cu prunul.

Cresc la marginea pădurilor, în desișuri și în garduri vii. Fructul este rotund, albastru-negricios, cu un strat fin de brumă la suprafață și un sâmbure tare în interior. Primăvara, florile albe apar înaintea frunzelor.

Porumbelele se coc toamna și se culeg tradițional după primul îngheț, când gustul lor poate deveni mai puțin aspru.

Publicitate

Vezi și: Ce brânză este mai bună pentru consum zilnic. Diferențe între telemea, cașcaval, brânză de vaci și mozzarella

Culoarea fructelor este doar unul dintre indiciile de recunoaștere. La cules, trebuie verificate și ramurile spinoase, forma frunzelor și prezența sâmburelui, pentru a evita confuziile cu alte fructe.

Ce beneficii au porumbelele

Un studiu pe porumbele sălbatice a măsurat între aproximativ 5 și 15 mg de vitamina C la 100 g de fruct proaspăt, în probele analizate.

Intervalul arată că valoarea poate varia de la o recoltă la alta. Vitamina C contribuie la formarea colagenului, susține funcționarea normală a sistemului imunitar și ajută la absorbția fierului din alimentele vegetale.

Conțin antocianine și alți polifenoli

Antocianinele sunt pigmenți vegetali din familia polifenolilor și contribuie la culoarea albastru-violet a porumbelelor.

În România, o echipă de cercetători a analizat un extract din pulpa uscată a unor fruct și a identificat, printre altele, acid galic, acid clorogenic și acid cafeic.

Studiul a identificat și taninuri, compuși care contribuie la senzația de astringență. Mai multe studii au arătat și potențialul antioxidant al extractelor din porumbele.

Cum poți folosi porumbelele în bucătărie

Dacă le găsești prea astringente crude, încearcă-le în combinație cu fructe mai dulci. Mărul le domolește gustul într-un compot, iar para merge bine într-un sos acrișor.

Pentru un preparat fin, poți strecura pulpa în loc să o pasezi cu tot cu fruct. Marmelada și siropul se numără printre utilizările consemnate în sursele românești.

Ce poți face cu ele:

• Jeleu de porumbele și mere, pentru pâine prăjită sau lângă o brânză maturată.
• Compot de porumbele și pere, servit rece sau cu puțină scorțișoară.
• Sos de porumbele, pentru legume coapte sau friptură.
• Sirop de porumbele, de diluat cu apă minerală.

Obligatoriu, îndepărtează sâmburii înainte de a pune fructele în blender. Dacă pulpa se desprinde greu, poți înmuia fructele la foc mic și apoi trece pulpa printr-o sită, lăsând sâmburii întregi.

Porumbelele își găsesc cel mai ușor locul în rețetele cărora le lipsește o notă acrișoară. Într-un compot de pere sau într-un jeleu de mere, câteva porumbele schimbă și gustul, și culoarea.

E un motiv bun să redescoperi acest fruct sălbatic chiar dacă, mâncat direct din tufă, nu te-a cucerit.