Postul Paştelui 2016: Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă. Ce nu este bine să faci în „săptămâna nebunilor”

Din 7 martie, în acest an, creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă, perioadă care îi pregăteşte pentru Postul Paştelui. În această săptămână nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri este dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. Mai este cunoscută şi ca “săptămâna nebunilor”, de care se leagă tradiţii şi superstiţii populare.

Începand cu 7 martie, ortodocşii au intrat în „Saptamana Albă sau a brânzei”, perioadă în care nu se mai consuma carne, iar în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post. Lăsatul secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”. Anul acesta, duminică, 13 martie, este ziua lăsatul secului de brânză, urmată de începutul Postului de Paşti 2016.

Pentru începutul Postului Sfintelor Paști există două date de lăsat al secului, una pentru carne, Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care a avut loc anul acesta în 6 martie, cealaltă pentru lactate, ouă și pește, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în 13 martie.

Până atunci, în “Săptămâna albă”, sunt o serie de semnificaţii şi tradiţii legate de fiecare zi din acest interval.

Lunea albă este cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.

Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. În Sâmbăta albă se fac plăcinte și se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.

Duminică, 13 martie, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

Săptămâna Albă este o intrare treptată în Postul Mare, după perioada de petreceri din lunile de iarnă. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte”.

Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, este un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară.

Postul Paştelui 2016 începe de luni, 14 martie şi continuă până la 1 Mai, când se va sărbători Învierea Domnului. Acest post este considerat cel mai aspru din an – are şapte săptămâni şi doar două zile cu dezlegare la peşte, în 25 martie, când se sărbătorește Bunavestire şi în 24 aprilie, de Florii.