Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Începe Postul Paștelui (Postul Mare). Ține șapte săptămâni și este cel mai lung și mai aspru post din an


Publicat

postul craciunului

Postul Paștelui sau Postul Mare are loc înaintea Învierii și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. În 2019, Postul Mare începe pe 11 martie și se termină pe 27 aprilie. În acest an, Paștele ortodox se sărbătorește în data de 28 aprilie.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Ținând seama că Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit și Paresimi. În primele secole se obișnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor, sau doar două zile înainte de Paști sau o săptămână.

La sfârșitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care ținea până în Duminica Floriilor și Postul Paștilor (Postul pascal) care ținea o săptămână, începând cu Duminica Floriilor și încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.

 În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit s stabilit ca durata postului să fie de șapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalte sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar cel latin cu Miercurea Cenușii.

Așa cum bine se știe, postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însotit de postul sufletesc.

Posturi și zile de post în 2019

Miercurile și vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare, însemnate cu hărți
Postul Sfintelor Paști (11 martie – 27 aprilie)
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (24 iunie – 28 iunie)
Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie )

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

În imnografia bisericească, Postul Mare este numit metaforic și „calea mântuirii”, „ușile pocăinței”, „maica curăției” sau „vremea luptelor duhovnicești”.

Perioada Postului Mare este una specială nu numai din punct de vedere duhovnicesc, dar și liturgic. În primele patru zile ale celei dintâi săptămâni a Postului Mare, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba Pavecerniței Mari, în timpul căreia se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Cunoscută drept „Canonul lacrimilor”, această creație în versuri a Sfântului Andrei, arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.

Clericii Bisericii Ortodoxe îmbracă în acest Post al Păresimilor și mai ales în prima săptămână, haine cernite de luni până vineri, urmând ca în zile de sâmbătă și duminică să îmbrace veșminte luminate, specifice săvârșirii Sfintei Liturghii. Zilele de luni și marți din prima săptămână a Postului Mare sunt zile aliturgice (când nu se oficiază nicio liturghie), iar în zilele de miercuri și vineri este săvârșită Liturghia darurilor înainte sfințite.

În cele 7 săptămâni ale Postului Mare se oficiază toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare și Liturghia Darurilor înainte sfințite.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul , Sfinţii 40 de mucenici , Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri , precum şi în ziua Sfântului Gheorghe , iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri  şi în Duminica.

De Florii se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire şi în Duminica Floriilor.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie sa fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Tradiția românească spune că înainte de Postul Paștelui, toate rufele trebuie sa fie spălate, iar vasele trebuie sa fie opărite. Tot în aceasta perioada se spune că nu este bine să se facă nunți. În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curățenia de primăvară.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT rutier la Sohodol. Trei persoane rănite după un impact între două autovehicule

Publicat

Un accident rutier s-a produs duminică după-amiaza, în jurul orei 18:00, pe DJ 750, în afara localității Sohodol. Trei persoane au fost rănite, după un impact între două autovehicule.

Potrivit IPJ Alba, accidentul rutier s-a produs pe DJ 750, în afara localității Sohodol spre Peleș. În evenimentul rutier au fos timplicate două autoturisme.

Trei persoane au fost rănite, fiind conștiente, cooperante.

Revenim cu detalii. 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot ora 18.00 în ALBA, 41,27%. Mai mulți votanți la urne, în satele din județ, față de orașe

Publicat

Peste 41,27% dintre alegători au mers la vot, până la ora 18.00, în județul Alba. Comparativ, acum 4 ani, prezența la urnele de vot era de 41,8%, la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot se vor închide la ora 21.00.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 18.00, prezența la vot era de 41,27% (față de 41,8% în 2016). Numărul celor care au mers la urnele de vot în mediul rural a crescut față de cel din mediul urban: 66.802 față de 61.270.

În total, în județ, au votat 128.172 alegători, din care 4.155 pe liste suplimentare și 2.588 cu urnă mobilă.

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 18.00):

Alba Iulia – 28,29%

Aiud – 30,36%

Sebeș – 32,25%

Blaj – 33,03%

Cugir – 31,73%

Ocna Mureș – 28,60%

Câmpeni – 59,59%

Abrud – 44,53%

Baia de Arieș – 46,7%

Zlatna – 45,02%

Teiuș – 41,36%

La nivel național, prezența la vot este de 38,16%. Alba a urcat pe locul 16, ca prezență la urne.

La ora 17.00, prezența la vot era de 37,06% (față de 37,01% în 2016). Au votat 115.095 de alegători, din care 108.941 pe liste permanente, 3.865 pe liste suplimentare, 2.289 cu urna mobilă. Până la ora 17.00, în secții din mediul rural au fost prezențe de 100% și chiar 104%.

La ora 16.00, prezența la vot era de 32,8% (față de 32,98% în 2016). Județul Alba era pe locul 20 în țară, ca prezență la urne (pe primele locuri sunt Olt cu aproape 40%, Giurgiu, Teleorman). Au votat 101.871 alegători din totalul de 310.563, respectiv 96.224 pe liste permanente, 3.542 pe liste suplimentare, 2.105 cu urna mobilă; 48.742 în mediul urban, 53.129 în mediul rural. Majoritatea celor care au votat până acum în județ sunt bărbați, din segmentul de vârstă de 45-64 ani, din mediul rural.

La ora 15.00, prezența la vot era de 28,8% (față de 29,74% în 2016). Au votat 89.453 persoane, din care 84.373 pe liste permanente, 3.264 pe liste suplimentare și 1.816 cu urna mobilă. În mediul urban au votat 43.305 alegători și în cel rural, 46.148.

La ora 14.00, prezența la vot era de 24,66% (față de 25,41% în 2016). Au votat 76.597 persoane din care 72.150 pe liste permanente, 2.988 pe liste suplimentare, 1.459 cu urna mobilă; 37.817 în mediul urban; 38.780 în mediul rural.

La ora 13.00, prezența la vot era de 20,23% (față de 21,10% în 2016). Au votat 62.850 alegători (59.186 pe liste permanente, 2.662 pe suplimentare, 1.002 cu urna mobilă; 31.729 în mediul urban; 31.121 în rural). În 12 localități din Alba, prezența este de peste 50% (Colibi, Răcătău, Izvoarele, Casa de Piatră, Lunca Largă, Ghiolcani, Ceru Băcăinți, Crăciunelu de Sus, Odverem, Dealu Geoagiului, Vidolm, Vălișoara).

La ora 12.00, prezența la vot era de 15,61% (față de 15,82% în 2016). 499 de persoane au votat cu urna mobilă și 2.332 pe liste suplimentare. În total, în județ s-au prezentat la urne 48.485 votanți (24.948 în mediul urban, 23.537 în mediul rural; 45.654 pe liste permanente).

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă; 17.931 în mediul urban, 16.823 în mediul rural).

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

La alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Date comparative 2016:

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Nicolae Albu, la ieșirea de la vot: Procesul electoral se desfășoară în condiții de maximă siguranță

Publicat

Prefectul județului Alba, Nicolae Albu a votat la ora 10.30 la secția de votare, numărul 7 din Alba Iulia, în incinta Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian”.

”Doresc încă o dată să asigur cetățenii județului Alba, că în calitate de prefect, împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, am depus toate eforturile pentru ca alegerile locale din acest an să se desfășoare în cele mai bune condiții și în maximă siguranță.

Atâta timp cât suntem vigilenţi și respectăm prevederile sanitare, am deplina convingere că procesul electoral se va desfășura în condiții de siguranță pentru toți participanții, atât organizatori, cât și alegători.

Depinde doar de noi, să dăm dovadă de responsabilitate! Invit cetățenii județului Alba cu drept de vot să se prezinte la urne, pentru a alege autoritățile administrative județene și locale pentru următorii patru ani”. a declarat prefectul Nicolae Albu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan: Avem dovezi clare că bugetele declarate la AEP de partide au fost depășite substanțial

Publicat

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan (PNL), a votat  duminică la Școala Generală ”Mihai Eminescu” din Aba Iulia. 

Acesta spune că a votat pentru continuarea proiectelor în administrația publică locală și județeană, dar a făcut totodată și o serie de acuzații, legate de finanțarea locală a campaniei electorale. 

”Am votat pentru continuarea proiectelor atât în ceea ce privește județul cât și municipiul Alba Iulia. Avem și investiții importante în derulare și acestea trebuie finalizate. Avem proiecte sustenabile, nu povești și așa cum i-am obișnuit pe cetățenii județului, noi ne ținem de cuvânt.

Am mai votat și pentru respectarea legii. În campanie toate partidele clamau transparență, corectitudine și acum am constatat că în ceea ce privește finanțarea campaniei, și-au băbut joc pur și simplu.

Avem dovezi clare că bugetele declarate la AEP au fost depășite substanțial, ceea ce este în afara legii. Finanțarea a fost făcută din alte conturi decât cele legale, ale partidelor” a spus Marius Hațegan.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate