Postul Sfinților Petru și Pavel 2026 începe luni, 8 iunie. Cât durează și când este dezlegare la pește, ulei și vin

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026 începe luni, 8 iunie 2026. În acest an, postul durează 21 de zile, fiind cel mai lung din ultimii 8 ani. 

Durata Postului Sfinților Petru și Pavel nu este fixă, ci se schimbă de la an la an. Aceasta depinde de data Paștelui și de sărbătoarea Rusaliilor.

De obicei, postul începe după Duminica Tuturor Sfinților, care este duminica de după Rusalii.

Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este precedată de un număr de zile de post, care variază în funcţie de data Sfintelor Paşti.

În 2026, Paștele ortodox a fost sărbătorit în 12 aprilie, iar din acest motiv postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cel mai lung din ultimii ani.

Astfel, anul acesta, postul începe luni, 8 iunie și se va încheia duminică, 28 iunie, în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, prăznuiți pe 29 iunie.

Sfinții Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună în 29 iunie. Biserica a hotărât ca aceşti doi mari Apostoli să fie cinstiţi în aceeaşi zi deoarece în aceeaşi zi şi în acelaşi an au pătimit moarte de martiri la Roma.

Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului.

Postul Sfinților Petru și Pavel 2026. Zilele cu dezlegare la pește, ulei și vin

Din cele 21 de zile de post, 12 zile sunt cu dezlegare la pește, 5 zile cu dezlegare la ulei și vin și 4 zile de post simplu, potrivit Calendarului Ortodox.

Toate zilele de luni din acest post sunt cu dezlegare la pește.

Marțea, sunt două zile cu dezlegare la ulei și vin și o zi cu dezlegare la pește.

Miercurea, sunt două zile de post simplu și o zi cu dezlegare la pește.

Joia, este o zi cu dezlegare la pește și două zile cu dezlegare la ulei și vin.

Vinerea, sunt două zile de post simplu și o zi cu dezlegare la ulei și vin.

Sâmbăta și duminica, toate zilele sunt cu dezlegare la pește.

Tradiţii şi obiceiuri

Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, prăznuită pe 29 iunie, este cunoscută în tradiția populară și sub numele de Sânpetru de vară.

În calendarul popular, această zi marchează mijlocul verii agrare și este asociată cu începutul secerișului.

În tradițiile vechi românești, Sânpetru este prezentat ca un personaj apropiat de oameni, întâlnit în numeroase povești și credințe populare.

Se spune că acesta umbla pe pământ îmbrăcat simplu, asemenea unui țăran, uneori singur, alteori alături de Dumnezeu.

Era văzut ca un gospodar priceput, preocupat de animale, de treburile casei și, mai ales, de pescuit.

Potrivit credinței populare, Sfântul Petru era considerat un sfetnic al lui Dumnezeu. Tradiția spune că Dumnezeu i-a încredințat porțile Raiului și cheile acestuia.

Tot el ar avea grijă de animalele sălbatice, în special de lupi, și ar putea domoli grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.

În unele zone, oamenii respectă obiceiul de a nu scutura merii până la Sânpetru. Se crede că această datină ajută la protejarea ogoarelor și a livezilor de grindină și de alte pagube.

O altă credință populară spune că, în această perioadă, apar licuricii. Aceștia sunt considerați semne luminoase care îi ajută pe cei rătăciți să își găsească drumul prin păduri, pe munte sau pe drumuri izolate.

De Sfinții Petru și Pavel se păstrează și tradiția Moșilor de Sânpetru. Credincioșii duc la biserică pachete cu alimente, colaci, lumânări și fructe de vară, mai ales mere.

După sfințire, acestea sunt împărțite oamenilor nevoiași, pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice, dar și pentru sănătatea și sporul casei.