Procesul fostului șef BCCO Alba, Traian Berbeceanu, suspendat de Înalta Curte. Este sesizată Curtea de Justiție UE

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte a decis, miercuri, suspendarea procesului aflat în faza de apel, în care este judecat fostul șef BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu. De asemenea, va fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Judecarea apelului va fi suspendată până la pronunțarea CJUE, iar decizia poate fi atacată în 72 de ore, potrivit mediafax.ro.

Luni, completul de cinci judecători a luat în discuție apelurile din dosarul comisarului BCCO Traian Berbeceanu și a foștilor săi anchetatori, scrie stiripesurse.ro.

Avocatul lui Berbeceanu a făcut luni o cerere prin care a solicitat sesizarea CJUE cu cele patru întrebări cu care instanța europeană a mai fost deja sesizată în alte două cazuri.

Fiind fapte de crimă organizată dar și de corupție, la proces participă mereu câte doi magistrați, unul al DIICOT și altul al parchetului instanței supreme.

După invocarea cererii lui Berbeceanu, cei doi magistrați din dosar s-au contrat și au avut păreri divergente privind sesizarea CJUE.

După ce au ascultat toate părţile din dosar judecătorii au rămas în pronunţare şi miercuri au dat soluția cu privire la traseul acestui dosar.

Cele patru întrebări ce vor fi aduse în atenția CJUE sunt următoarele:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Reamintim că prin decizia ÎCCJ din 30 iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost găsit nevinovat în cazul acuzaţiilor de luare de mită, sprijinire grup infracţional organizat, spălare de bani, fals în declaraţii, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

Pe de altă parte, fostul şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi represiune nedreaptă, fapte de care l-au acuzat procurorii DNA.

Fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost condamnat la doi ani cu executare pentru complicitate la represiune nedreaptă.

Ofiţerul Alin Mirel Muntean a fost condamnat la patru ani cu executare.

surse: stiripesurse.ro, mediafax.ro