PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2024. Principalul eveniment al Apusenilor are loc în acest weekend

PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2024. Cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, atestată din anul 1816, este organizată în acest an sub semnul Bicentenarului nașterii lui Avram Iancu.

Organizatorii au pregătit în acest an un program bogat, cu concerte, spectacole folclorice, defilări militare, meci de fotbal, târgul meșterilor tradiționali.

PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina – 20 iulie 2024

Ora 12.00 – Căminul Cultural din Avram Iancu

Omagiu editorial. Eroului deplin al națiunii române, la 200 de ani de la naștere

• „Avram Iancu. O viață de erou” de Silviu Dragomir
• „Avram Iancu. Dramă.” 1934 de Lucian Blaga
• „Avram Iancu, făuritor de istorie națională” de Mircea Popa
• „Glonțul de argint sau Adevărata moarte a lui Avram Iancu. Teatru” de Mircea Tomuș

ora 13:00 ”Cântec, joc și voie bună” – spectacol folcloric

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Ansamblul de dansuri ,,Stars” din Avram Iancu – coordonator Alina Furdui
• Ansamblul folcloric ,,Brădeana” din Sohodol – conducerea muzicală Alin Joldeș, coregrafia Oana Joldeș, soliști: Delia Jude și Ramona Miheț

Program Târgul de fete de pe Muntele Găina: 20 iulie 2024 – Vârful Muntelui Găina

ora 13.00 Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 50 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 14.00 Alba Etnografică – difuzarea filmelor etnografice realizate în cele 83 de expoziții etnografice din județul Alba (unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună)

ora 18.00 ”Bicentenarul Nașterii Eroului Avram Iancu” – spectacol folcloric

• Ansamblul Folcloric Al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal
• Soliști: Cristian Pomohaci, Roxana Reche, Dorina Narița, Floricica Moga Și Nicolae Plută

ora 19.30 – difuzare de filme documentare in memoriam Avram Iancu, erou al națiunii române

• ”Altarul Soarelui”
• ”Țara Moților”
• ”Drama lui Avram Iancu”

ora 21.30 Concert extraordinar Damian & Brothers

ora 23.00 Foc de artificii pe vârful Muntelui Găina

Program Târgul de fete de pe Muntele Găina: 21 iulie 2024

Vârful Muntelui Găina

ora 10.00 Ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă in memoriam Avram Iancu, în Anul Bicentenarului nașterii eroului națiunii române

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș

ora 10.30 Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 50 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 11.00 ”Muntele Găina unește tradițiile românești” – spectacolul folcloric

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Veta Biriș
• Adriana Irimieș
• Larisa Gurzău / Alesia Rus / Denisa Giurgiu / Paul Sâmbotelecan / Ariana Sandor / Teodora Nan / Adania Abrudan / Andra Moldovan / Alexandru Crișan / Roxana Maria Pop / Cristian Mezei-Pop / Antonia Lapohoș / Paula Roberta Pașca / Daria Șipoș – Tinerii Interpreți Clujeni ai CJCPCT CLUJ
• Ansamblul folcloric ”Brădeana” din Sohodol (Alba) – conducerea muzicală Alin Joldeș, coregrafia Oana Joldeș. Soliști: Maria Floca / Ramona Oniciu / Alexandru Creț / Ana Berindei / Maria Vesa
• Ansamblul Folcloric ”Floarea Barcăului” din BIHOR – coordonator Victor Sergiu Duca. Soliști: Sabău Maya / Nuțaș Anamaria / Tegzaș Corb Mădălina / Szentmikloși Vasile și suite de dansuri din Oaș, Bistrița, Moldova, Oltenia, Valea Barcăului și Valea Crișului Negru.
• Ansamblul Folcloric ”Florile Mureșului” din Vladimirescu (Arad) – coordonator Diana Giurgiu. Soliști: Darius Cristea / Răzvan Nuțiu / Marinela Racz și suite de dansuri din Craiva, Roșia și Valea Mureșului
• Ansamblul Folcloric ”Dor Teiușan” din Teiuș (Alba)
• Ansamblul Folcloric ”Strugurelul” din Valea Lungă (Alba)
• Grupul vocal bărbătesc și ansamblul de dansuri tradiționale ”SânceleniI” din Sâncel (Alba)
• Ansamblul de dansuri tradiționale ”Vințana” din Vințu de Jos (Alba)

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria comunei Avram Iancu și Centrul de Cultură ”Augustin Bena”.

Târgul de fete de pe Muntele Găina

Situată în inima Munților Apuseni, mai precis la izvoarele Arieșului, zona Țării Moților se caracterizează printr-o izolare geografică și economică, fapt ce i-a determinat pe moți să-și păstreze cel mai bine tradițiile, datinile și obiceiurile.

Nedeile au avut un rol deosebit de important în viața populației românești din satele de munte cu așezări risipite, contribuind la întreținerea unității etnoculturale și la întărirea legăturilor sociale dintr-un areal larg, ele fiind totodată instituții premaritale, cu importante atribuții în inițierea și selecția maritală, ducând la înrudirea și întovărășirea multor familii.

Principalele date pentru desfășurarea nedeilor, apreciate drept „sfinte“, au respectat sărbătorile calendarului bisericesc ortodox din lunile de vară: 24 iunie (Sânzienele), 29 iunie (Sfântul Petru și Pavel), 20 iulie (Sfântul Ilie), 15 august (Sfânta Maria), etc.

Târgul de fete de pe Muntele Găina se desfășura anual în a prima duminică după sărbătoarea Sfinților apostoli Petru și Pavel, mai precis în ziua de 20 iulie.

Vidrenii spun că: „…în timpul când și pe Munții Bihariei se lucrau băile, o găină de aur ieșea din băi spre a se așeza în vârful muntelui pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur.

Vidrenii atrași de frumusețea nemaipomenită a găinii, în multe rânduri s-au încercat să o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roșia.

De atunci nemaigăsindu-se aur în băile din acest ținut, moții au încetat de a le mai lucra, fiindcă găina din poveste era „vâlva băilor“ și ea a dus aurul cu sine în pârțile în care a zburat.

Muntele Găina, locul de întâlnire a patru ținuturi moțești

Pe Muntele Găina se adunau tineri și gospodari din cele patru mari ținuturi: Alba, Cluj, Bihor și Zarand, cu scopul de a-și desface aici produsele meșteșugărești, sau chiar în speranța că mulți tineri își vor gări cu această ocazie ursitul sau ursita, motiv ce ne dă dreptul să credem că acest târg a avut atât un rol economic, dar și social.

La sfârșitul secolului al XIX-lea locuitorii din Munții Apuseni urcau de cu seară pe Platoul Găinei, dis de dimineață doi delegați din partea moților și doi din partea crișenilor trăgeau o linie de despărțire între cele două tabere, astfel încât moții își așezau merindele în partea de răsărit iar crișenii în partea de apus.

Fetele care doreau să participe la acest târg, se pregăteau ani întregi pentru ziua aceasta, fiindcă ele trebuiau să-și ia zestrea cu ele, în speranța că își vor găsi cu această ocazie viitorul soț, fiecare familie care avea fete de măritat își ridicau un cort, în care se expunea zestre, iar aleșii familiei îi așteptau pe pețitori.

Feciorii se adunau și ei, însoțiți de familiile lor sau de protectorii (patronii) aleși, aduceau cu ei ceea ce era mai bun, adică o curea frumoasă plină de argint și aur, iar după ce își alegeau mireasa, urma o încredințare înaintea publicului, ce consta în schimbarea de „năfrămi” numite „credințe“.

După încredințarea celor care și-au dat mâna, lumea începea să prânzească, și apoi se încingea jocul sau hora peste întregul târg, în câte opt și zece grupe separate formate din moți și crișeni, care la sunetul ceterilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, jucau adresându-și tot felul de satire.

Din aceste glume se iscau adesea mici certuri, care erau aplanate de către delegații însărcinați cu păstrarea ordinii, pentru a nu degenera în bătăi și „neorânduieli“.

Crișeanul iute la fire și rău la mânie, fiindcă nu și-a putut vinde oalele începea să le spargă cu bâta, iar moțul dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai repede acasă le dădea drumul din deal și până în vale.

Până în prima jumătate a secolului al XX-lea pe acest munte aveau loc stabil de târg aproximativ 80 de sate, unde își aduceau spre desfacere produsele specifice:

• locuitorii din Sârbești cu vestitele lor sumane împodobite;
• cei din Lelești, Leheceni, Săliște de Vașcău, Hălmăgel, Târnăvița, Cărpinet, Criștiorul de Jos, Obârșa, Vadu Crișului, Bârsa, vase de lut de o rară frumusețe;
• locuitorii din Rișculița, spete pentru războiul de țesut;
• meșterii din Bulzești s-au mândrit cu războaiele de țesut;
• cei din Juncul de Munte cu fluierele de diferite forme și mărimi,
• cei din Vidra cu nelipsitele vasele de lemn.

Manifestările tradiționale de tipul târgurilor pastorale își afirmă importanta și pe planul mai general al evoluției populare, varietatea produselor de artă populară aduse spre vânzare conferă acestei reuniuni obștești aspectul unei adevărate expoziții, favorizând circulația, pătrunderea și răspândirea motivelor ornamentale a procedeelor decorative, transmiterea unor valori estetice între participanți.

Pe fondul acestui vechi obicei, astăzi s-au dezvoltat forme noi de manifestare artistică, prin care se valorifică selectiv vasta moștenire a folclorului plastic, muzical, coregrafic și literar.

Foto: Alexandru (Sandu) Mendrea – Târgul de Fete de la Muntele Găina – 1963