DOCUMENT Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. Principalele schimbări la pensii, indemnizații, salarii și taxe

Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, reformarea ajutoarelor sociale și flexibilizarea muncii part-time se numără printre măsurile incluse în programul de guvernare depus sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan.

Documentul propune și schimbări privind indemnizația pentru creșterea copilului, evaluarea persoanelor cu dizabilități și stimulentele pentru angajare.

Siegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși pentru viitorul Cabinet, următorul pas fiind audierile și votul de învestitură. Măsurile din document sunt, în acest moment, angajamente de guvernare, nu reguli deja intrate în vigoare.

Vezi DOCUMENT - Programul de Guvernare (în format .PDF)

Pensii și pensii speciale

Programul propune eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionarea are loc prea devreme și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului deja adoptat de Senat.

În capitolul dedicat explicit „finalizării reformei pensiilor speciale”, măsura privește sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională. Programul spune că pensia ar urma să fie recalculată în funcție de contribuție și vechime, iar particularitățile activității să fie reflectate în vârsta standard de pensionare și condițiile de muncă. Este prevăzută o perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de pensionare.

Publicitate

Separat, programul prevede indexarea pensiilor în 2027, dar condiționată de respectarea traiectoriei de deficit și de avizul Consiliului Fiscal. Cheltuielile de asistență socială ar urma să rămână constante ca pondere în PIB, iar indexările pensiilor și alocațiilor să se facă în limitele fiscale asumate.

Documentul mai vorbește despre accelerarea recalculării pensiilor din sistemul public și despre digitalizarea CNPP.

Indemnizații, alocații și ajutoare

Una dintre cele mai importante măsuri pentru părinți este posibilitatea de a cumula indemnizația pentru creșterea copilului cu salariul. Persoanele care se întorc la muncă după primele șase luni de la nașterea copilului ar urma să primească în continuare indemnizația, concomitent cu veniturile salariale. Măsura urmărește să încurajeze întoarcerea părinților pe piața muncii fără ca această decizie să conducă la pierderea beneficiilor acordate pentru creșterea copilului.

Pe de altă parte, se are în vedere eliminarea, de la 1 ianuarie 2027, a supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial pentru părinții cu mai mulți copii și pentru personalul din sănătate și educație.

În partea detaliată a programului apare și posibilitatea ca bunicii angajați să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului în locul părinților, precum și posibilitatea unei activități part-time cu păstrarea integrală sau parțială a indemnizației, în condițiile care vor fi stabilite prin lege.

Pentru ajutoarele sociale, programul propune o schimbare de filozofie: beneficiile pentru persoanele apte de muncă ar urma să fie condiționate de participarea la muncă sau formare profesională, iar ajutorul să fie retras gradual atunci când beneficiarul se angajează.

Sunt prevăzute și criterii unitare pentru beneficiarii ajutoarelor pentru handicap.

Alocațiile ar urma, la rândul lor, să fie indexate în 2027, în aceleași limite fiscal-bugetare menționate pentru pensii.

Salarii

În sectorul public, programul prevede adoptarea unei noi legi a salarizării unitare până la 31 octombrie 2026.

Documentul afirmă că reforma ar trebui făcută fără diminuări de venituri, cu eliminarea inechităților salariale și fără generarea unor noi procese în instanță.

În varianta detaliată, programul vorbește despre o ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și o legătură mai puternică între salarizare și performanță.

Pentru companiile deținute integral de stat, programul este mai dur: propune oprirea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu, a bonusurilor considerate nejustificate, a unor decontări de vacanță, prime de sărbători și alte beneficii, după auditarea juridică a contractelor colective în vigoare.

Indemnizațiile și salariile conducerilor companiilor de stat ar urma să fie limitate în raport cu responsabilitățile și indicatorii de performanță.

Programul prevede și reducerea graduală a cheltuielilor de personal ale statului spre 7,9% din PIB în 2031.

De asemenea, programul prevede extinderea subvenției la angajare pentru absolvenții de studii tehnice încadrați ca juniori în industria IT în primele 12 luni, cu ținta de 5.000 de juniori integrați anual până în 2030.

Programul de guvernare mai prevede extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează, precum și finanțarea programelor de formare profesională pentru companii în funcție de rezultatul efectiv: angajare și menținere în muncă.

Taxe, impozite și contribuții

Aici programul conține câteva angajamente foarte clare.

• TVA: programul propune revenirea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite”. Nu este indicată în sinteză o dată fixă.
• Cota unică: este prevăzută menținerea cotei unice.
• IMCA: impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, fără amânare.
• TVA de 9% la anumite locuințe: programul propune o singură prelungire, până la 31 iulie 2027, pentru apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025. Documentul precizează că nu vor exista prelungiri ulterioare.
• Part-time și muncă sezonieră: contribuțiile ar urma să devină proporționale cu venitul efectiv, ceea ce este una dintre cele mai importante modificări propuse pentru contractele cu timp parțial.
• Facilități fiscale pentru investiții: sunt prevăzute amortizare accelerată și deduceri pentru investiții în tehnologie, automatizare, digitalizare și eficiență energetică.

Programul afirmă, la capitolul finanțe publice, că reducerea deficitului ar urma să se facă „fără impozite noi”, prin reducerea și eficientizarea cheltuielilor, creșterea colectării și utilizarea fondurilor europene.