Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR: Mai puține ministere, menținerea cotei unice și impozitarea marilor averi

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR. Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au întâlnit marţi pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Printre principalele măsuri se numără menţinerea cotei unice, reducerea aparatului administrativ și impozitarea progresivă a marilor averi.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca programul de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României.

Reprezentanţii USR au refuzat să-şi asume acest program, precizând că trebuie să discute în cadrul partidului măsurile pe care acesta le prevede.

Printre măsurile prevăzute în noul program se numără menţinerea cotei unice, care asigură predictibilitate fiscală, reducerea aparatului administrativ prin desfiinţarea a două ministere, comasarea serviciilor, reducerea cu 50% a numărului secretarilor de stat și impozitarea progresivă a marilor averi.

De asemenea, pentru 2025 se preconizează un deficit de 7% din PIB.

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR

Reforma administraţiei centrale

• Reducerea numărului de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regulă de maximum 2 secretari de stat /minister/ maximum 3 la ministerele mari;
• Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
• Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
• Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. De asemenea, se urmărește asigurarea unui acces egal la servicii publice de calitate, atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

• Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
• De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

• Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
• Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

• Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
• Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
• Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
• Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
• Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
• Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
• Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAŞ pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Impozitarea progresivă a marilor averi.