Proiect de monitorizare a peșterilor turistice, UNIC în România. Este vizată și Peștera Meziad, din carstul Munţilor Apuseni

În următorii doi ani, o echipă de speologi români va derula un proiect unic în România, respectiv de monitorizare a cinci peșteri din punctul de vedere al impactului pe care îl poate avea activitatea turistică asupra microclimatului din mediul subteran. Printre peșterile vizate se numără și Peștera Meziad, una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni, și care are statut de arie naturală protejată.

Proiectul își propune ca la final să furnizeze hărți de vulnerabilitate pentru administratorii peșterilor, să elaboreze un protocol de monitorizare care să fie implementat în peșterile turistice, precum și un set de bune practici.

Cercetătorii au explicat că în România nu există niciun ghid sau protocol care să reglementeze felul în care ar trebui amenajată o peșteră din punct de vedere turistic, astfel încât această activitate să nu distrugă peștera.

”Mediul subteran este extrem de vulnerabil în fața mediului antropic. Peșterile turistice constituie atracții naturale unice și sunt, în majoritatea cazurilor, protejate de lege. Exploatarea inadecvată a peșterilor poate provoca degradarea lor iremediabilă într-un timp foarte scurt”, au explicat, sâmbătă, într-o conferință de presă, cercetătorii de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”.

Cele cinci peșteri care vor fi monitorizate sunt Peștera Urșilor, Peștera Meziad, Peștera Muierilor, Peștera Polovragi și Peștera Valea Cetății. Acestea au fost amenajate pentru turiști încă de acum zeci de ani.

Peștera Meziad este una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată.
Dimensiunile impresionante ale portalului (16 m înălţime şi 10 m lăţime), precum şi ale interiorului, alături de coloniile mari de lilieci şi speleoteme captează atenţia vizitatorilor pe toată durata vizitării peşterii.
Peştera se află la o altitudine de 397 m şi prezintă două nivele de carstificare:

nivelul inferior, care însumează 1.542 m lungime, se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime;

nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m.

Peșterile turistice vizate pentru proiect au fost alese de echipa de speologi pentru că sunt și cele mai importante din țară. În paralel cu acestea, va mai fi făcută o monitorizare pe o peșteră de referință, pentru ca la finalul cercetării să poată fi făcute comparații.

Potrivit speologului Silviu Constantin, prin monitorizare se urmăresc măsurarea parametrilor fizici, chimici și biologici, precum și schimbarea lor în raport cu fluxul turistic din cele cinci peșteri. De exemplu, vor fi monitorizate schimbările pe care le poate determina în microclimatul peșterii creșterea nivelului de dioxid de carbon, care de obicei produce coroziuni pe pereții peșterii. De asemenea, schimbarea ventilației poate aduce în caverne particule de praf, care, la fel, duc la degradări.

Cu alte cuvinte, se urmărește să se stabilească în ce măsură frecvența și volumul traficului turistic afectează parametri monitorizați, care sunt măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului fizico-chimic al peșterilor și conservarea atracțiilor acestora, dar și care sunt soluțiile pentru conservarea faunei peșterilor.

Una dintre cele mai complexe probleme cu care se vor confrunta cercetătorii va fi aceea de a găsi soluții pentru un iluminat corect, în condițiile în care sursele de lumină introduse în peșteră afectează, de obicei, mediul subteran. Una dintre problemele spinoase pe care le determină existența în subteran a surselor de lumină este apariția așa numitei ‘flore de lampă’, pentru a cărei limitare speologii vor să găsească soluții.

”O să facem cercetări experimentale asupra diverselor surse de lumină pentru a oferi soluții pentru îndepărtarea florei de lampă. Sunt niște lucruri pe care noi în speologie le cunoaștem foarte bine și anume că mediul speleal este foarte sensibil la acțiunea umană și se poate deteriora ireversibil atunci când climatul este perturbat”, a explicat Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” din București.

Mai mult, soluțiile pe care le vor găsi, au explicat cercetătorii, nu vor putea fi folosite ca o rețetă universal valabilă, deoarece fiecare peșteră are particularități care o fac unică.

Ideea acestui proiect a apărut, pe de o parte din cauza faptului că în țară nu există niciun fel de reglementări, protocoale sau norme în ceea ce privește amenajarea peșterilor pentru turiști, dar și pentru că România, fiind o țară bogată în fenomene carstice, în ultima vreme au apărut tot mai multe cazuri de peșteri deschise turiștilor. În ultimii cinci ani, cinci noi peșteri au fost amenajate pentru turiști.

Cercetătorii au explicat că, cel mai probabil din motive economice, autoritățile locale doresc să transforme în atracție turistică o peșteră. Însă ei, neavând la îndemână un set de reguli, riscă, prin ideea lor, să distrugă și peștera ca monument și întreprinderea turistică.

”Cu alte cuvinte, ceea ce azi este o peșteră frumoasă, într-un timp scurt poate deveni o peșteră urâtă, care se distruge ca monument natural, dar care nici nu mai asigură profiturile scontate pentru cei care au amenajat-o”, a mai spus Silviu Constantin.

Astfel, proiectul își propune ca la final să furnizeze hărți de vulnerabilitate pentru administratorii peșterilor, să elaboreze un protocol de monitorizare care să fie implementat în peșterile turistice, precum și un set de bune practici.

Proiectul va dura doi ani și are o valoare de aproape 900.000 de euro, asigurată printr-un grant EEA (oferit de Norvegia, Islanda și Liechtenstein). Cercetarea se va derula printr-o colaborare a Institutului de Speologie ”Emil Racoviță” (filialele din Cluj și București), Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Universitatea Bergen din Norvegia.

sursa text/foto: agerpres.ro, pestera-meziad.ro